Primarul municipiului Slatina, Emil Moț, s-a întâlnit astăzi cu Episcopul Slatinei și Romanaților- Preasfințitul Părinte Sebastian. Cei doi au vizitat Casa Fântâneanu, care și-a recăpătat strălucirea din vremea când era vizitată de regele Carol I, fiind transformată în Centrul eparhial social-cultural.
Cea mai frumoasă clădire monument istoric al Slatinei, salvată de la ruină și transformată în Centru eparhial social-cultural datorită finanțării, în valoare de peste 10 milioane de lei, obținute de Consiliul Județean Olt – ca lider de proiect, în parteneriat cu Episcopia Slatinei în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 a găzduit astăzi întâlnirea primarului Emil Moț cu Episcopul Sdebastian.
,,Îi mulțumesc Preasfințitului Părinte Sebastian Pașcanu, Episcopul Slatinei și Romanaților pentru invitația specială de a vizita Centrul Eparhial Socio-Cultural din incinta Casei Fântâneanu. ˮ, a transmis primarul Slatinei, după ce a vizitat bijuteria arhitecturală.
Clădirea a fost redată comunităţii ca aşezământ cultural care cuprinde, pe lângă lucrările de exterior și interior ce păstrează elementele ornamentale originale şi un centru de informare turistică, un centru de pelerinaje, o sală de festivități și de expoziții temporare, o expoziție permanentă de icoane și carte veche, un atelier de pictură pe lemn și sticlă și o sală multimedia.
Temelia casei a fost pusă în urmă cu circa 200 de ani de către boierul Lânaru, lângă Grădina Publică din Slatina (actualul Parc Eugen Ionescu), casa fiind vândută în 1846 unor mari filantropi olteni- familia Fântâneanu. Între zidurile casei s-a scris istorie, conacul urban fiind reşedinţa lui Constantin Fântâneanu, senator al României la începutul secolului XX, sediul prefecturii judeţului, pragul său fiind călcat în 1872 chiar de regele Carol I, azil de bătrâni, comandament sovietic în al doilea război mondial, sediul unor instituţii judeţene, pentru ca în prezent să ajungă abandonată şi într-un stadiu avansat de degradare. Donaţia făcută slătinenilor de familia Fântâneanu se află astăzi în proprietatea Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor.
