Balșul împlinește 95 de ani de urbanizare

1864

Astăzi, orașul de pe malul Oltețului împlinește 95 de ani de urbanizare. Pe 22 octombrie 1921, Balșul a fost declarat oraș reședință de plasă. Atunci, a început modernizarea: pavare străzi, este construită o uzină electrică, casa de cultură, cinematograful și dispensarul veterinar. Astăzi, orașul numără peste 21.000 de locuitori.

„Numai când te ridicai pe spinarea de zimbru a Chiliei aveai ce vedea: Oltețul cu zăvoaiele după el, într-o parte, dealul Balșului, al Mâineștilor și al Racoviței, în alta; pădurea Șarului, potop negru, în fund, iar la mijloc Balșul. Ehei, Balșul! De pe urma lui ni se spunea și nouă „picior de oraș”, pentru că din Corbeni, pe lângă botul Chiliei și bălți, peste Germătălui, gata orașul, cale de-o jumătate de ceas, mers bărbătesc. În afară de două biserici, mânăstire veche de când cu Ghica-vodă Scarlat, spital, gară, baltă cu bărci pe ea, prăvălii încărcate, farmacie, moară cu valț, cârciumi, restaurant, avea și lumină electrică, și monument cu Ecaterina Teodoroiu, și târg săptămânal, sâmbăta. Pe deasupra, toate drumurile țării începeau și sfârșeau în el, după cum o luai. Și nu-ți sleiesc minciuni: țăranii din treizeci de sate dimprejur, pe oriunde ocoleau și se împrăfoșau, tot în Balș o brodeau la târguieli. Va să zică pentru ei drumurile sfârșeau aici; pentru bălșeni începeau: strada Luncii răspundea în Bobicești și Morunglav, până la Știrbei; a Țigăniei, în Rusănești, la vale; a Regimentului, la Vârtina și Vulpeni; a Mânăstirii, prin Corbenii noștri, Oboga și Călui tot până la Știrbei; de acolo, în Vâlcea, departe; și încă vreo două în alte locuri. Chiar șoseaua națională pornea din centrul Balșului și ducea, peste Olteț și Olt – la București; peste deal – la Craiova; de la Craiova încolo, treaba craiovenilor. Așa că bălșenii se puteau făli cu orașul lor, adevărat poarta Olteniei. O singură supărare le tulbura liniștea – cu calea ferată. Ea nu începea, nici nu sfârșea aici, măcar că toate trenurile opreau, chiar și rapidele.” (Teica, 1961 p. 57)
„Balșul sărbătorește zile importante în istoria localității. Se împlinesc 95 de ani de la investirea oficială cu atributul de comună urbană, ce a avut loc la 22 octombrie 1921. În plus, „Sfântul Dumitru”, sărbătorit pe 26 octombrie, este patronul spiritual al orașului”, a postat administrația orășenească pe pagina de facebook, împreună cu fotografii vechi și o scurtă monografie. Cu fotografii vechi este deschisă și pagina web.
Potrivit Monografiei orașului Balș, autoare Paula Bănică, Adriana Buică și Luminița Vasile, editată cu sprijinul Primăriei orasului Balș, între anii 1864-1921 localitatea a fost comună rurală; începând cu anul 1921, ea devine comună urbană, iar din anul 1941 devine oraș. Etimologic, cuvântul „balș” este un toponim traco-dac, sanscrit = blond, alb, spălăcit. El vine de la antroponimul „Balș” care este anterior apariției toponimului. Primul document care lămurește originea toponimului este cel al lui Vlad Voievod Călugărul, fiul lui Vlad Dracul, care întărea cnezilor Teodor și Ioan Balș, moșie lângă Olt și să facă târg cu numele lor. Se pare că numele localității Balș este luat de la acești cnezi.
VEDEȚI AICI IMAGINI CU ORAȘUL VECHI:
https://www.facebook.com/PrimariaOrasuluiBals/?fref=ts