Îi plătim să ia decizii pentru noi, ignorându-ne părerile

150

Orice schimbare în viaţa comunităţii, decisă de autorităţi, ne influenţează viaţa. Că este important să ne pese, să fim consultaţi înainte de a se decide pentru noi şi viitorul copiilor noştri, a încercat să demonstreze Coaliţia 52, care a dus o campanie de conştientizare civică. Transparenţa decizională în administraţia publică a intrat sub lupă, rezultatele monitorizării platformei online “M-am decis să mă implic!” fiind prezentate recent într-o conferinţă susţinută la Craiova de membrii Coaliţiei 52 şi Academia de Advocacy. Potrivit monitorizării, nicio primărie de municipiu din Olt nu se află pe lista celor mai transparente autorităţi publice. Mai mult, Primăria Caracal se află chiar pe lista celor care nu au catadicsit să răspundă nici măcar unei solicitări.

Membri ai structurilor organizate ale societății civile, precum și cetățeni activi și implicați au participat în perioada februarie- octombrie 2015 la o monitorizare a aplicării Legii 52/2003 modificată în 2013 privind transparența decizională în administrația publică din România, prin intermediul platformei online “M-am decis să mă implic!”- www.implicareL52.ro, activitate a Proiectului ”Campaniile Coaliției 52 – conștientizare, monitorizare, consolidare, influențare”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Scopul acestei platforme este de a intensifica atât aplicarea legii privind transparența decizională în administrația publică în România, cât și stimularea implicării societății civile și a cetățenilor în procesul decizional. “Trebuie să înţelegem că, în afară de familie şi serviciu, mai avem şi viaţa civică prin care ne valorificăm drepturile conferite de calitatea de cetăţeni şi contribuabili. Aici relaţionăm cu autoritatea publică. De câte ori nu ne surprinde spargerea unei străzi, tăierea unor copaci, eliminarea unor spaţii verzi sau construirea unui bloc într-un cartier de case? N-ar fi trebuit să fim întrebaţi sau consultaţi înainte? Poate am fi avut alte sugestii. Puterea noastră se manifestă prin activism şi intervenţie. Legea 52/2003 , ne oferă şansa de a propune argumentat, ce este convenabil pentru noi în orice proiect de act normativ al unei autorităţi publice, înainte de a se lua decizia.”, a declarat Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy.
S-au înscris pe platforma online 180 de cetăţeni şi reprezentanţi ai societăţii civile, care au transmis solicitări de informații privind activitatea decizională primăriilor de municipii și ministerelor din România.
Astfel, lunar, în primele 5 zile ale lunii, prin intermediul acestui instrument, orice persoană înregistrată transmite o solicitare de informații în baza Legii 544/2001 a Liberului Acces la Informația Publică, prin care sunt adresate un set de 7 întrebări, cu privire la aplicarea legii privind transparența decizională în administrația publică din România.
Monitorizarea a arătat cât de interesaţi sunt cei pe care-i plătim să ia deciziile cele mai bune pentru noi să ne răspundă cum fac acest lucru şi să argumenteze de ce iau anumite măsuri, să ne consulte atunci când stabilesc proiecte de acte normative. În total au fost trimis 846 solicitǎri de informaţii către 17 ministere şi 109 primării, dintre care în Regiunea Sud-Vest Oltenia 71 de solicitări, iar rezultatul este unul îngrijorător: puţine sunt cazurile în care părerile şi doleanţele noastre sunt luate în calcul la stabilirea deciziilor ce ne privesc direct şi ne dictează viaţa.

Doar la jumătate din totalul sesizărilor depuse s-au primit rǎspunsuri în termenul de 10 zile lucrătoare, în 5% din cazuri s-au înregistrat răspunsuri dupǎ expirarea acestui termen, iar pentru restul nu s-a rǎspuns deloc. Astel, ministerele au răspuns în termen de 10 zile lucrătoare în 39% din cazuri, în timp ce primăriile, în 58% din cazuri.
Printre cele mai transparente autorităţi publice din ţară, nu se numără niciuna din judeţul Olt, ci primǎriile Hunedoara, Medgidia, Buzău, Tulcea, Braşov, Adjud, Sector 3, Sector 2 şi Lugoj. Dintre ministere, cea mai bună situaţie o înregistrează Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care a răspuns în termen, tuturor solicitărilor primite. La polul opus, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu au răspuns niciuneia din solicitările trasmise. De asemenea, nu au răspuns niciunei solicitări primăriile din Miercurea Ciuc, Făgăraş, Caracal, Calafat, Blaj, Bârlad, Băileşti.

Slatina a supus consultării 228 de proiecte

Dintre cele 5.748 proiecte de acte normative adoptate, doar o treime (1896) au fost supuse consultării publice. Au reuşit să nu supună consultării publice niciunul dintre proiectele adoptate: Sector 4 (80 proiecte adoptate), Huşi (38), Piatra Neamţ (32), Carei (10), Gheorgheni (8), Târgu Secuiesc (6), Beiuş (3).Ministerul Finanţelor Publice a supus consultării publice toate cele 64 proiecte adoptate. 11 primării au adoptat cel puţin 10 proiecte, toate fiind supuse consultării: Medgidia (25), Slatina (228), Mediaş (99), Moineşti (80), Sector 6 (60), Târgu Mureş (56), Călăraşi (39), Brăila (31), Satu Mare (22), Sector 1 (21), Sebeş (10).
Dacă doar o treime dintre proiecte au fost făcute publice înainte de a primi girul aleşilor, numărul celor la care la forma finală s-a şi ţinut cont de părerea cetăţenilor este nesemnificativ- doar 1,3% din totalul celor adoptate. Astfel, la nivel naţional, numai 77 proiecte au fost modificate ca urmare a consultǎrilor publice. Cele mai multe modificǎri s-au înregistrat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (27) şi Ministerul Finanțelor Publice (7).

Nu s-a ţinut cont de recomandările cetăţenilor

În puţinele cazuri în care cetăţenii consultaţi şi-au transmis părerile, acestea au fost ignorate de autorităţi. Monitorizarea a indicat că din cele 1472 de opinii scrise colectate cu privire la proiectele de acte normative aflate în consultare publică, în 78% dintre proiecte nu s-a înregistrat niciuna, iar autorităţile nici nu s-au oboist să justifice cetăţenilor nepreluarea recomandărilor făcute şi de ce nu au recurs la modificări ale textelor propuse spre consultare. La nivel local se evidențiază Primăria Municipiului Piteşti, care a trimis 5 justificări scrise, către emitenții de opinii, pentru nepreluarea recomandărilor. În Regiunea Sud-Vest Oltenia, din cele 26 de opinii formulate de cetăţeni, nu s-a răspuns justificativ niciuneia de ce nu a fost luată în calcul.

La nivel national, în mai mult de trei sferturi din cazurile în care autoritatile publice au trasmis un răspuns la întrebarea din setul de 7 privind organizarea de dezbateri publice, s-a constatat că nu a fost iniţiatǎ nicio dezbatere din proprie initiativa. În 96% din răspunsul autoritătilor publice, la aceasta întrebare, se constată că nu a fost organizatǎ nicio dezbatere publică, la solicitarea scrisă a organizaţiilor societǎţii civile.
Cercetarea întocmită de către Academia de Advocacy a fost monitorizată cu srijinul sociologului voluntar Mircea Kivu, care a concluzionat: „Din răspunsurile primite la setul de 7 întrebări, se constată că societatea civilă, în ansamblul sau, este încă inertă în interacțiunea sa cu autoritățile publice, în procesul deconsultări publice.”.