Cam aceasta ar fi ideea care s-a desprins mai zilele trecute la ședința lunară a Comisiei de Dialog Social din cadrul Prefecturii Olt. De câțiva ani buni de zile se observă în multe societăți comerciale că liderii de sindicat lupta mai multe pentru propria bunăstare decât în interesul salariaților. Nu de puține ori liderii de sindicat sunt mână în mână cu patronatul, motiv pentru care este și de înțeles de ce drepturile salariaților sunt din ce în ce mai mult încălcate sau nu sunt respectate. Nu e de mirare nici faptul că multe sindicate sunt doar pe hârtie, iar la Olt situația nu este diferită față de restul țării, iar noua legislație a mai încurcat și ea puțin socotelile.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.62/2011 – Legea Dialogului Social, condiţia de reprezentativitate a organizaţiilor sindicale s-a modificat, fiind necesară o nouă recunoaştere din partea instanţei a acestei calităţi, acest aspect creând o oarecare sincopă în negocierea sau renegocierea contractelor colective de muncă pentru perioada următoare. La sfârșitul anului trecut, la nivelul județului nostru existau 516 societăți comerciale cu peste 21 de angajați, cele care sunt obligate conform legislației să aibă un contract colectiv de muncă, numai că numărul celor care și respectă această dispoziie este de numai 94.
„Din analiza noastră reiese că aproximativ 20% dintre angajatorii cu peste 21 salariaţi au înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt contracte colective de muncă, acest procent scăzut fiind determinat de cauze cum ar fi lipsa reprezentativităţii organizaţiilor sindicale în condiţiile prevăzute de noul act normativ şi implicit lipsa calităţii de negociator şi de parte semnatară a contractului colectiv de muncă. Legea nr.62/2011, republicată, impune ca şi condiţie de reprezentativitate ca numărul de membrii ai sindicatului sa fie cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.
Pe de altă parte, potrivit legii este obligatorie negocierea colectivă, nu încheierea contractului colectiv de muncă şi în foarte multe cazuri angajatorii dovedesc iniţierea negocierii colective şi ulterior renunţarea sau refuzul organizaţiei sindicale sau a reprezentanţilor salariaţilor de a participa la negocieri. Legislaţia în vigoare sancţionează doar refuzul angajatorului de a începe negocierea contractului colectiv de muncă, amenda fiind cuprinsă între 5.000 lei şi 10.000 lei.
Mai vreau să adaug faptul că unităţile bugetare şi cu capital de stat din judeţul Olt reprezintă mai mult de jumătate din angajatorii cu peste 21 salariaţi, aici organizaţiile sindicale şi/sau reprezentanţii salariaţilor fiind mai puţin activi deoarece punctul forte al oricărei negocieri colective o reprezintă drepturile salariale, iar aceste unităti nu potnegocia sau include clauze referitoare la drepturi în bani sau natură altele decât cele prevăzute de lege. Nu putem pune semnul egalităţii între negocierea colectivă şi contractul colectiv, întrucât primul concept se referă la procesul sau mijloacele prin care se ajunge la un acord colectiv, iar contracul colectiv reprezintă tocmai rezultatul negocierii colective. Astfel, nu întotdeauna o negociere conduce la semnarea acordului sau contractului colectiv”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Olt, Cristian Ungureanu.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt, atât prin acţiuni proprii, cât şi prin actiuni coordonate de Inspecţia Muncii Bucureşti face verificări periodice, de obiceianuale, la aceste categorii de angajatori cu peste 21 salariaţi, urmărindu-se cu precădere respectarea legislației privind negocierea colectivă a contractelor.
„Importanţa contractului colectiv este dată de influenţa pe care acesta o are asupra raporturilor de muncă. Drepturile câştigate de salariaţi în urma negocierii colective influentează angajatorul în dublu sens. Pe de o parte acestea sunt generatoare de costuri suplimentare cu forţa de muncă, pe de altă parte motivează salariaţii, creşte productivitatea muncii, asigură stabilitatea personalului, asigură pacea socială, legislaţia privind relaţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă este mai bine înteleasă şi respectată”, amai declarat șeful ITM Olt.
