20 de autoturisme, multe dintre ele delux, zac în curtea IPJ Olt şi se degradează pe zi ce trece, acestea fiind implicate în diverse fapte penale şi confiscate de poliţiştii olteni. BMW x5, Audi Q7, Mercedes E350 sau Hammer H2 sunt doar câteva din maşinile de lux confiscate şi a căror soartă o va decide, după finalizarea proceselor penale în care sunt implicate, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt. Numai că până se finalizează procesele şi până se pun la punct toate actele între IPJ Olt şi DGFP Olt pentru scoaterea la licitaţie a acestora pot trece 3-4 ani, dacă nu mai mult, timp în care bolizii de lux se transformă încet-încet în fiare ruginite pe roţi
De la Dacia la Mercedes…
Maşinile de zeci de mii de euro sunt pline de praf şi ruginesc în curtea IJP Olt întrucât majoritatea sunt furate, iar poliţiştii trebuie să caute proprietarul, iar acest proces poate dura ani buni. Maşinile de lux furate din străinătate şi confiscate în Olt ajung în „salonul auto” al poliţiei oltene, fără să le mai etaleze nimeni pe şosele.
Poliţiştii olteni au strâns, din 2009 până acum, 20 de autoturisme în curtea Poliţiei municipale Slatina, locul unde acestea aşteaptă să-şi găsească un alt proprietar. Este vorba de maşinile confiscate de IPJ Olt, acestea fiind implicate în fapte de natură penală şi a căror stare juridică este deocamdată incertă.
În mare parte sunt maşini de lux, precum BMW X5, Mercedes E sau Audi Q7. De departe Hammer-ul care tronează în curtea poliţiei municipale din Slatina, acolo unde sunt ţinute, este cea mai impunătoare maşină confiscată de poliţiştii olteni este un Hammer, al cărui preţ de vânzare ajunge până la 75.000 euro, dar şi un Mercedes E350, cotat pe piaţă la vreo 60.000 euro.
Unele dintre ele sunt în stare ireproşabilă, în general cele de lux, dar sunt şi unele maşini care sunt într-o stare avansată de degradare, fie că aşa au fost confiscate, fie pentru că au stat prea mult în curtea poliţiei fără ca cineva să mai aibă grijă de ele.
IPJ Olt abia aşteată să scape de ele, numai că instituţia care va decide ce se va întâmpla cu ele, evident după finalizarea proceselor în care sunt implicate maşinile, este Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt.
Iar cum la noi legile sunt stufoase şi neclare, până se va ajunge la un consens, maşinile în cauză, în cea mai mare parte, pot fi duse cel mult la fier vechi, doar câteva ajungând la vreo licitaţie sau ajung să fie repartizate cine ştie pe unde.
„La nivelul I.P.J. Olt, se află 20 autoturisme confiscate, începând cu anul 2009, printre mărci numărându-se: BMW X5, CHEVROLET AVEO, OPEL VECTRA, FORD ESCORT, VW PASSAT, MERCEDES E, AUDI Q7, BMW 528, NISSAN PATROL, ROVER 45, BMW 321.
Cele mai multe au fost implicate în fapte de natură penală, existând dosare în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, Tribunalul Olt sau compartimentele de specialitate din cadrul I.P.J. Olt, în care se efectuează cercetări pentru înşelăciune, fals, furt, încălcări ale prevederilor legilor privind criminalitatea organizată, evaziunea fiscală, codul vamal, codul fiscal. Pentru două dintre autoturisme s-a dispus restituirea, însă proprietarii nu s-au prezentat să le ridice.
Menţionăm că, poliţia nu are atribuţiuni în stabilirea oportunităţii vânzării autoturismelor confiscate, acestea aflându-se în proprietatea statului. Instituţia competentă în luarea acestor decizii este Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt”, ne-a declarat comisar Claudia Radu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt.
Poate surprinzător, dar în curtea IJP Olt nu sunt decât trei maşini autohtone confiscate – o Dacia 1300, una 1310 şi o Dacia Nova, restul fiind de provenienţă străină, printre care patru Mercedes şi trei BMW, toate putând fi considerate limuzine.
Unde ajung maşinile confiscate?
Maşinile confiscate de poliţia română sunt transferate la Guvern pentru a fi distribuite în teritoriu, în ultimii doi ani fiind date gratuit în principal către primării. Alte astfel de autoturisme au fost date, tot gratuit, pentru 15 mănăstiri, parohii şi biserici, precum şi pentru parcul auto propriu al unor ministere, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Gărzii Naţionale de Mediu, al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, al Oficiului Român pentru Adopţii, al Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
În total, în 2010 şi 2011, Guvernul a livrat gratuit către anumite primării, unităţi de cult şi autorităţi centrale un număr de 138 autoturisme, inclusiv Jeep-uri, tip Nissan, Ford, Mercedes, Audi, Hyundai, Pontiac, Chrysler, BMW, Volkswagen, Fiat, Opel, Peugeot, Toyota, Citroen şi, în foarte rare cazuri, Dacia.
M.A.I. a primit 25 de vehicule, printre care şi maşini tip Chrysler, BMW, Mercedes, Audi, Opel, Volkswagen, Skoda, Toyota Yaris şi Volvo inclusiv pentru inspectorate judeţene de poliţie şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă.
Ministerul Culturii a luat o autoutilitară Mercedes din 2005 pentru direcţia culturală Buzău, Ministerul Educaţiei a primit un Volkswagen Passat din 2004 şi un BMW din 2005, Ministerul Apărării a primit un Fiat din 2005, un Audi A8 din 2000 şi mai multe masini tip Mercedes, iar Consiliul Superior al Magistraturii a primit unele dintre cele mai scumpe maşini de pe piaţă, şi anume un Mercedes Brabus din 2005 şi două autoturisme Infinity FX din 2008.
Garda Financiară Arad a primit o autoutilitară Citroen din 2008, Garda Naţională de Mediu primit mai multe maşini Peugeot Coupe, Mercedes Benz şi Mercury Grand Marrquis, Direcţia pentru Operaţiuni Vamale Cluj a primit un Volkswagen Caddy din 2004, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a primit un Volkswagen Passat din 2002, Agenţia Naţională de Presă Agerpres a primit de asemenea un Volkswagen Passat din 2002, Oficiul Român pentru Adopţii a primit un Volkswagen Passat din 2000, în timp ce Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a primit un Chrysler Voyager din 2002.
Conform legii, bunurilor intrate în proprietatea privată a statului trebuie valorificate prin bursele de mărfuri, prin magazinele proprii ale ANAF sau prin licitaţie publică, dar pot fi transmise de Ministerul Finanţelor Publice şi către Secretariatul General al Guvernului, pentru a fi repartizate gratuit ministerelor, autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor de cult.
Modul de repartizare este stabilit de o comisie interministerială care funcţionează pe lângă SGG, constituită prin decizie a primului-ministru şi formată din reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării, Ministerului Justiţiei, Ministerului Transporturilor şi Cancelariei Primului-Ministru.
