Rata somajului este influențată de sărăcie

796

Interviu cu Cristinel Marian Cârloganu, director Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Olt

Deși angajatorii se plâng că nu găsesc angajați, Județul Olt se confruntă cu un paradox- o rată a șomajului aproape dublă față de media pe țară. Cum pot fi ajutați șomerii să-și găsească un loc de muncă, dar și angajatorii salariații ideali, ce beneficii oferă statul la angajarea diverselor categorii de persoane, ne explică directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Olt. Totodata, șeful Șomajului vorbește despre programele europene eficiente în domeniu, însă sistemul este excesiv de birocratic în accesare și implementare, descurajant și demotivant.

– Domnule director Cristinel Marian Cârloganu, rata şomajului în Olt se situează de ani de zile peste media pe ţară. Care ar fi motivul principal?
– Este adevărat. Spre exemplu, la sfîrșitul lunii decembrie 2016, rata șomajului în județul Olt a fost de 8,85%, în timp ce media pe țară era de 4,77%. Nu există un singur motiv însă, de departe, cel mai important este faptul că județul Olt este unul dintre județele cele mai sărace ale țării. Se poate ușor observa că, exceptând Slatina unde există o puternică dezvoltare economică, în județul Olt în majoritatea localităților există foarte puține oferte de locuri de muncă, numărul angajatorilor fiind foarte redus. Pe de altă parte, pentru a înțelege pe deplin situația șomajului din județul Olt, trebuie remarcat și faptul că dintre cei aproape 14.000 de șomeri, 11.500 (82%) sunt șomeri neindemnizați în marea lor majoritate beneficiari de venit minim garantat. Asociind aceste cifre cu gradul de sărăcie în care trăiesc majoritatea acestor oameni și cu riscul de sărăcie prezent în majoritatea localităților din mediul rural, putem să ne formăm o imagine de ansamblu în această privință.

– Avem şomaj peste medie, dar nu avem persoane disponibile pentru oferta de locuri de muncă. Angajatorii, indiferent de domeniul de activitate, se plâng că nu găsesc angajaţi, indiferent de nivelul lor de studii. Este criză de confecţioneri, de sudori, de medici şi chiar de personal necalificat. Cum este posibil aşa ceva?

– La o primă vedere, așa este. Analizând însă structura șomajului putem observa că există, în rîndul șomerilor neindemnizați, un număr foarte mare de persoane cu un nivel al studiilor foarte redus (până în 8 clase) sau necunoscut. Este un prim element care face ca aceste persoane să fie puțin compatibile cu piața muncii. De asemenea, există un deficit major de persoane în căutarea unui loc de muncă care să fie calificate sau să dețină competentele solicitate de angajatori, migrația forței de muncă, în special a celei înalt calificate și în plină putere de muncă, o relativă lipsă de implicare a marilor angajatori în formarea viitorilor angajați, majoritatea preferând o atitudine pasivă, în special pentru ca până în urmă cu puțin timp exista suficientă forță de muncă disponibilă. Fac mențiunea că, în această perioadă, tot mai mulți angajatori sunt interesați de programele de formare profesională inclusiv prin învățământul dual.

Cu toate eforturile, pe linia comunicării beneficiilor pe care le pot avea angajatorii sau șomerii care se angajează prin măsurile active oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, se manifestă încă o cunoaștere insuficientă a acestora, în special în rândul angajatorilor. Acestea sunt numai câteva dintre cauzele dezechilibrelor de pe piața muncii din județul Olt, pe care și dumneavoastră le semnalați. Ele sunt în atenția noastră, iar prin Planul de Ocupare a Forței de Muncă și Planul de Formare Profesională a șomerilor pentru anul 2017 ne vom aduce o contribuție semnificativă în sensul atenuării lor, bineînțeles colaborând cu celelalte instituții și partenerii sociali relevanți (patronate, sindicate, societate civilă).

– Cât de eficiente au fost programele menite să impulsioneze şomerii să-şi caute un loc de muncă?
– Înțelegem să ne perfecționăm continuu serviciile pe care le oferim atât șomerilor, dar mai ales în ultima perioadă și angajatorilor. Suntem într-un plin proces de aliniere a calității serviciilor noastre la standardele și normele europene atât pe componenta de lucru efectiv cu beneficiarii noștri (șomeri și angajatori), cât și pe conținutul lor. Astfel, după cum probabil ați observat, la AJOFM Olt nu mai există ghișee, toată activitatea noastră, cu toate categoriile de beneficiari, se desfășoară „față în față”. Conținutul asistării s-a modificat substanțial, în sensul că intensitatea intervenției este adaptată nevoilor individuale ale fiecărei persoane, în urma stabilirii unui grad de ocupabilitate. În cadrul Agenției Locale Slatina s-a dezvoltat un compartiment special destinat angajatorilor unde, dispunând de toată logistica necesară (spații, birotică, personal de specialitate) aceștia pot să-și recruteze, testeze și chiar să-și selecționeze personalul necesar, în condiții optime și fără niciun cost.
– Este ştiut faptul că angajatorii nu sunt foarte deschişi să angajeze persoane aflate în prag de pensii. Guvernul a încercat să-i stimuleze pentru angajarea persoanelor aflate în situaţii dificile. Au fost mulţi patronii care au beneficiat de aceste stimulente?
– Este adevărat că persoanele care au depășit o anumită vârstă sunt, uneori, mai puțin interesante pentru anumiți angajatori. Sunt însă numeroase situații când experiența și competențele persoanelor care au depășit o anumită vârstă compensează „criteriul” vârstei, nedrept și abuziv folosit de unii angajatori. Nu este de neglijat nici intervenția statului în sensul creșterii șanselor de ocupare a persoanelor de peste o anumită vârstă. Astfel, conform art.85 din legea 76 /2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, angajatorii care angajează persoane de peste 45 ani beneficiază timp de 12 luni de o subvenție de 900 lei pe luna. Este una dintre cele mai solicitate măsuri active, în anul 2016 fiind angajate numai prin aceasta 294 persoane.

– AJOFM Olt a derulat o serie de programe pe fonduri europene pentru pregătirea acestora. Cât de eficiente sunt ele?

– În cadrul exercițiului financiar 2007-2013, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, AJOFM Olt a derulat, în calitate de beneficiar, mai multe proiecte, cele mai importante strategice, fiind „Căi de Formare și Ocupare în Sectorul Turismului Alternativ – ALTER TOUR” și „O Șansă Tinerilor din Mediul Rural”. Pe lângă beneficiile directe ale șomerilor din grupurile țintă (formare, subvenții, locuri de muncă), cred că mai importante sunt beneficiile instituționale realizate de AJOFM Olt în furnizarea serviciilor specifice- noi sisteme de management, noi programe de formare autorizate, certificare de competențe, proceduri de lucru pe toate competentele operaționale (informare, consiliere, mediere, consultanță pentru începerea unei afaceri, formare profesională continuă, pentru a enumera numai câteva).

Mentionez aici, pentru a clarifica definitiv toate criticile ce mi-au fost adresate, de o parte a presei locale, interesate cred eu, că AJOFM Olt, la această dată, nu are niciun leu cheltuieli neeligibile, în niciun program finanțat din fonduri europene, derulat.
Nu cred că poate fi pusă în discuție eficiența programelor finanțate din fonduri europene. Cum arătam mai sus, vorbim de beneficiile directe, dar și de schimbările structurale induse, schimbări generatoare de noi reguli, norme, legi pe de o parte, dar și de atitudini, competente și chiar mentalități pe de altă parte. Acestea sunt cele mai importante, pentru că sunt de substanță, au efecte pe termen lung, însemnând practic alinierea la standardele europene.
Ce poate fi pus în discuție, cel puțin din punctul meu de vedere, este sistemul excesiv de birocratic creat în sistemul de accesare și implementare a programelor europene, descurajant și demotivant pentru o mare parte dintre potențialii beneficiari. Au devenit uzuale, în a califica sistemul de accesare a fondurilor europene, expresii ca „birocrație înfiorătoare”, „infern birocratic” sau altele asemenea. Pe lângă faptul că aceste aspecte introduc o discriminare în accesul la sursele de finanțare, nu pe motive de fond, de substanță ci pur administrative, birocratice, ele blochează o importantă parte a posibilităților de dezvoltare, la nivel local și național, cu toate efectele, ușor de intuit.

– Ce ar trebui făcut, domnule Cârloganu, pentru ca şomerii să fie mai interesaţi să-şi găsească un loc de muncă decât să aştepte indemnizaţia de şomaj?
– Vorbeam, mai sus, de beneficiile pe care le pot avea angajatorii care angajează șomeri din evidența AJOFM Olt, în vârstă de peste 45 de ani. Trebuie spus că nu numai pentru aceasta categorie se pot obține subvenții! Astfel, cu aceeași suma -900 lei pe luna și pe aceeași perioadă-12 luni – sunt subvenționați și tinerii în vârstă de până la 25 de ani care nu au un loc de muncă, nu sunt cuprinși în programele de formare profesională continuă sau inițială (orice formă de învățământ) – tineri NEET (not employment, education or training), șomerii de lungă durată, persoanele unice întreținătoare ale familiilor monoparentale, persoanele cu handicap (18 luni subvenție, în același cuantum) și, respectiv, tinerii absolvenți ai ultimului an de învățământ încheiat. De asemenea, pot fi subvenționați tinerii cu risc de marginalizare socială, de data asta cu 1000 lei pe lună timp de 3 ani, fără nicio obligație ulterioară pentru angajatori. Sunt și alte beneficii potențiale, destinate angajatorilor, spre exemplu subvenții pentru programele de ucenicie, stagii de practică, pentru lucrările publice de interes comunitar, etc.
Simpla adresare către compartimentul Relații cu Angajatorii, direct sau prin telefon 0249/438595, fax 0249/432276 , e-mail ajofm@ot.anofm.ro, asigură accesul la aceste măsuri active, si nu numai, inclusiv la consiliere în a identifica angajatul finanțabil si întocmirea documentației aferente.
Vreau sa remarc totuși că, indiferent de volumul si intensitatea beneficiilor acordate de stat, uneia sau alteia din părțile implicate direct pe piața muncii – somer/angajator – determinanta rămâne preocuparea fiecăruia în a răspunde nevoilor celeilalte. Astfel, persoana care-și caută un loc de muncă trebuie să se preocupe în a-și forma si perfecționa competentele necesare locului de muncă, iar angajatorul sa asigure un nivel al salariului motivant, condiții de muncă adecvate și, eventual, beneficii conexe.
Salariații care nu înțeleg acest aspect, cel mai probabil, își vor pierde locul de muncî sau vor realiza venituri salariale nu tocmai la nivelul așteptărilor. De cealaltă parte, angajatorii se pot confrunta permanent cu o criza de forță de munca, în special calificată, știut fiind faptul că în astfel de situații primii care pleacă sunt, de obicei, cei mai buni salariați, accentuând astfel problemele societății.