Ajunul Bobotezei aduce mai multe superstiții, încă păstrate de bătrânele satelor. Iar Oltul abundă în tradiții, obiceiuri și credințe populare legate de această sărbătoare.
În Olt, de Bobotează avem tradiții păstrate de secole sau reînviate: se sfințesc apele, se păzesc fântânile la Izbiceni, se încură caii la Slătioara și Ghimpețeni și se botează cei din Nicolae Titulescu, Izvoarele și Vâlcele.
Însă sărbătoarea creștină mai abundă în Olt și în alte obiceiuri păstrate la sat. Bătrânele cunosc multe superstiții, majoritatea legate de fetele de măritat. Potrivit etnografului Claudia Balaș, în satele Olteniei în Ajunul Bobotezei abundă superstiții legate de aflarea ursitului: „În noaptea dinaintea zilei de Bobotează, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă”.
O altă superstiție este legată de spălatul rufelor. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. De asemenea, există credinţa potrivit căreia, dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, vor avea rod bogat.
