– S-a încheiat campania de strângere de semnături. Cunosc situaţia la nivelul judeţului Olt şi anume că aţi depăşit inclusiv target-ul pe care vi l-aţi asumat singuri. Cum s-a desfăşurat această campanie în nordul judeţului, având în vedere că sunteţi prim-vicepreşedinte al filialei cu responsabilitate ăn aceasta zonă?
– Nu ne-am propus să depăşim un număr de semnături. Pur şi simplu, oamenii au venit spre noi şi au vrut să semenze pentru lista Partidului Naţional Liberal. În zona de nord a judeţului, cea de care răspund eu, am găsit oameni decişi, dispuşi să semneze şi să voteze pentru noi. Pe de altă parte, a fost un exerciţiu de apropiere a noastră faţă de oamenii din zona de nord. Ca o etapă a bunelor relaţii existente între familia liberală de la Olt şi alegătorii din această parte de judeţ. Remarc deschiderea cu care ne-au primit oamenii în campania de semnături. Am văzut o simpatie vecină cu aşteptarea, semn că schimbarea e aproape. Depinde asta de votul fiecăruia dintre noi.
– Credeţi că numărul de semnături va fi transpus şi în acelaşi număr de voturi la sfârşitul zilei de 26 mai 2019?
– Cu siguranţă, după scrutinul din 26 mai, numărul de voturi va fi mai mare decât numărul de semnături. Am încredere în maturitatea electoratului din Olt. Acest judeţ, pedepsit atâta vreme de guvernarea pesedistă, indiferent cum s-a numit ea, are o oportunitate de a muta zona de încredere spre dreapta. Iar astăzi, pe calea dreaptă, în sensul înaintaşilor noştri, merge doar Partidul Naţional Liberal.
– Lista de candidaţi ai Partidului Naţional Liberal este deschisa de Rareş Bogdan, o persoană cu o vastă experienţă jurnalistică. Cum vedeţi dumneavoastră ca este primită o astfel de – candidatură în judeţul Olt?
– Candidatura lui Rareş Bogdan este primită cu entuziasm necondiţionat de către liberali şi de către oamenii neafiliaţi politic. Rareş Bogdan este un bun român, iar patriotismul său este un model pentru cei aflaţi în căutarea identităţii naţionale. Nu numai Rareş Bogdan este un nume de referinţă pe lista propusă românilor pentru aceste alegeri europarlamentare de către Partidul Naţional Liberal. Găsiţi acolo expertiza unor oameni capabili, cu demonstraţii făcute în exerciţiul funcţiunii publici şi nu numai. Noi nu plătim cu locuri pe listă avantaje directe sau indirecte pentru partid, cum e cazul altor partide.
– Judeţul Olt este reprezentat şi la aceste alegeri europarlamentare de un primar din Olt, domnul Madălin Teodosescu, primarul oraşului Bals, liberal cu state vechi. Cum vedeţi dumneavoastră aceasta candidatura?
– Candidatura primarului de la Balş este o recunoaştere a capacităţii sale, a modului cum acesta rezistă, ca liberal, într-o zonă roşie a judeţului Olt. Mădălin Teodosescu este un om de valoare, iar acţiunile sale fac să își merite, cu prisosinţă, un loc pe lista de candidați la alegerile europarlamentare. S-au grăbit unii să conteste locul şi candidatura primarului de la Balş. Acestora le reamintesc că prezenţa sa este cam singura constantă olteană pe listele de la aceste alegeri. Aportul lui Mădălin Teodosescu la buna funcţionare a Asociaţiei Oraşelor din România, recunoscut de membrii structurii, face ca astăzi aceste comunităţi să reprezinte o forţă în administraţia locală.
– Se pare că in aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare se va desfăşura şi referendumul pentru justiţie. Cum vedeţi acest lucru? Are Romania nevoie de un astfel de referendum?
– Referendumul propus de preşedintele Klaus Iohannis este o stare de necesitate într-o ţară unde asaltul puterii pesediste împotriva justiţiei este singura certitudine a actualei guvernări. Cu siguranţă, românii vor arăta că vor să susţină demersul iniţiat de acesta. De acest referendum le este frică celor de la PSD. Ei vor să iasă puţină lume la vot. Ştiu că o prezenţă masivă le blochează maşina de vot. Sunt în stare, dar nu vor reuşi, să organizeze secţii de votare separate, doar-doar oamenii nu vor legitima demersul legitim al preşedintelui. Au eşuat în 2016, atunci când Diaspora a fost stopată să vină la secţiile de votare. Atunci, nu au făcut decât să trezească simţul civic în români. Dacă îşi propun aşa ceva şi acum, să-i lăsăm să se dezgolească de conţinutul fals românesc şi lumea să-i vadă drept adversari ai democraţiei.
– Ce aşteptări aveţi dumneavoastră de la noul legislativ european?
– Cred că începând cu legislatura care va fi validată după alegerile din 26 mai, vom intra într-o nouă relaţie a Uniunii Europene cu statele membre. Explic ce vreau să spun: văd mult mai facilă atragerea de fonduri, pentru dezvoltarea comunităţilor urbane de genul Scorniceştiului, printr-o legislaţia predictibilă, care să elimine instiuţiile regionale şi centrale. Astfel, spre exemplu, cred că ne putem dezvolta mai rapid dacă eliminăm etapele intermediare şi mergem direct la sursa de finaţare. Nu ar trebui decât o traducere a proiectului în limba oficială de lucru a Uniunii, iar acolo cred că există mai multă deschidere şi nu avem deloc influenţele politice de la noi, când unii sunt serviţi peste rând în funcţie de simpatia dată de cei care administrează ministerul de resort sau agenţiile din teritoriu. Am discutat cu cei care sunt candidaţii noştri şi au îmbrăţişat această idee.
– Ce mesaj aveţi pentru aceia care înca mai cred că votul lor nu contează? Cu ce argumente veniţi pentru a-i determina să iasă la vot?
– Cu siguranţă, fiecare vot contează. Şi cei indecişi trebuie să acţioneze responsabil pe 26 mai. Dreptul la vot, câştigat cu sacrificii, în decembrie 1989, este obligatoriu moral pentru noi toţi. Pe 26 mai, aştept o recunoaştere a acestui privilegiu. Oltenii, românii de oriunde s-ar afla ei, sunt cetăţeni în deplină cunoştinţă de cauză. Mizez pe raţiune şi responsabilitate.
