Deputații de Olt Alexandru Stănescu, Dan Ciocan și Marius Iancu și senatorii de Olt Paul Stănescu și Renică Diaconescu sunt coinițiatorii unei propuneri legislative ce urmărește susținerea cooperativelor agricole. Propunerea a fost depusă spre aprobare și adoptare în procedură de urgență la Senat pe 8 mai și a primit spre finele săptămânii trecute avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.
Fermierii olteni au început să conștientizeze că nu pot progresa vânzându-și munca pe marginea drumului și au început să se asocieze pentru a putea aduce legumele autohtone în hipermarketuri. Prima cooperativă agricolă a fost înființată la Pleșoiu de către o mână de fermieri tineri, iar exemplul lor a fost urmat și de alți colegi. Asocierea în cooperative agricole a revenit puternic în atenţia fermierilor, fără nicio legătură cu vechea colectivizare demarată prin anii ’40- ’60 (confiscarea proprietăților agricole private și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat). Iar parlamentarii de Olt fac „zid” pentru cooperativele agricole și propun modificări și completări ale Legii 566/2004 care să sprijine sistemul cooperatist de către stat. Deputatul de Olt Alexandru Stănescu, președinte al Comisiei de agricultură, este inițiatorul propunerii legislative depuse pe 8 mai la Senat pentru dezbatere, avându-i coinițiatori pe alți patru colegi parlamentari de Olt: Paul Stănescu, Renică Diaconescu, Dan Ciocan și Marius Iancu.
„Întrucât în prezent agricultorii care doresc să se asocieze într-o cooperativă agricolă nu au mai parcurs o astfel de experiență, prin modificările și completările pe care le propunem dorim să perfecționăm și să fluidizăm procedurile practice, modalitățile și susținerile financiare de organizare și funcționare a cooperativelor agricole. (…) Într-o societate românească post decembristă asistăm la percepțiile vechi despre cooperativele agricole chiar dacă România este în interiorul UE. În acest moment, pentru a ne folosi de toate avantajele din interiorul „selectului club european”, se impune necesitatea imperioasă a implementării în agriculutră a unui sistem copperatist de tip occidental, depășind astfel apatia care domnește în rândul producătorilor agricoli, prin sprijinirea sistemului cooperatist de către stat”, este motivată propunerea de modificare și completare a actualei legi a cooperativelor agricole.
Se propun: administrarea cooperativei de către un consiliu de administrație care să angajeze un director executiv; capital social minim de 5000 de lei pentru cooperativele agricole de grad I și 10.000 lei pentru grad II; reprezentare la nivel național de către Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole, organizație non profit, apolitică; acces la subvenții și la fondurile publice și europene prevăzute în programul de susținere a agriculturii României; scutirea membrilor de la plata impozitelului pe arendă; scutirea de la plata impozitului agricol a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la constituire; ascutirea de la plata impozitului pe profit pentru primii 5 ani pentru cooperativele agricole care preocesează produsele agricole și cele care produc material genetic și au activitate de reproducție.
Potrivit legii, se pot înființa următoarele forme de societăți cooperative: meșteșugărești, de consum, de valorificare, pentru exploatarea terenurilor agricole, pentru construcția de locuințe, pescărești, de transport, forestiere și alte forme.
