Roșii, albe sau rose, vinurile DOC oltenești se află nu numai în topul vinurilor naționale, ci și al celor internaționale. Ultimul succes de anul acesta a fost cel al aromei de Cabernet Sauvignon și Merlot produs de podgoriile de la Sâmburești, care au impresionat eonologi recunoscuți pe plan mondial și au câștigat medaliile de aur și argint în Korea.
Vinul a avut locul lui de cinste întotdeauna la mesele românilor, fiind un acompaniament excelent pentru o masă delicioasă și reușită. A stat pe masa dacilor și este nelipsit și de la mesele contemporanilor, înlocuind mai nou chiar băutura tradițională din orez a japonezilor.
Nici oltenii nu fac excepție, licoarea bahică fiind baza unei petreceri reușite. De sute de ani, mii de olteni cultivă vița de vie, fie pentru consumul propriu, fie destinat comercializării, iar zeama strugurilor de pe podgoriile Oltului a ajuns medaliată și apreciată de degustători de talie mondială. La 1700, Constantin Cantacuzino menţiona Caracalul pe harta de la Padova care cuprindea cele mai bune vinuri din Ţara Romănească. Astăzi, domeniile Sâmbureşti, cele mai întinse din judeţ, dar şi cele de la Cepari, Iancu Jianu și altele, dau clasă străinilor şi câştigă premiu după premiu.
Chiar dacă anul acesta grindina a afectat și vița de vie, în regiunea Sâmburești fiind declarate calamitate 100 de hectare, producția a fost una destul de bună.
„Pe raza județului Olt avem 7.465 de hectare de viță de vie, dintre care 7.191 pe rod. Numărul fermierilor mari este de 13, ce dețin 1570 de ha, restul fiind fermieri mici. Anul acesta, viticultorii au înregistrat producții medii de 12 tone/ha. În ceea ce privește producătorii de vin cu denumire de origine controlată, Oltul are 4 crame: Vitipomicola Sâmburești, Vinarte (n.r.podgorii Sâmburești), Domeniile Mennini (n.r. podgorii Iancu Jianu) și Victoria Intermed (n.r. cramele Cepari)”, ne-a declarat Emil Marinescu, directorul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Olt.
În topul celor mai bune vinuri românești
Se spune că vinul bun are nevoie de timp. După reorganizări și rebrenduiri și reformă, vinul oltenesc a ajuns nu numai să-și păstreze faima, dar și să aibă desfacere pe piețe noi, internaționale. Este drept, afacerile de succes din domeniu nu sunt coordonate de localnici, ci de antreprenori cu viziuni moderne, care au investit în retehnologizare, marketing și chiar schimbarea soiurilor hibride, precum Jean Valvis, Sergio Faleschini sau Paolo Mennini.
Acum, business-ul din sectorul viticol a ajuns pe culmi. Ele se regăsesc în topul celor mai bune vinuri românești, selectate din sute de vinuri de cel mai în vogă degustător de vinuri de pe piața românească, Marinela Ardelean, care le-a dat loc de cinste în Cartea Vinurilor Românești.
Astfel, la categoria vinuri roșii, câștigător de 5 stele a fost declarat Prince Matei Rezerva, Merlot, 2006, produs Crama Vinarte. La categoria vinuri albe, în top regăsim, tot de la Vinarte, vinul Sirena Dunării, Riesling, dulce 2001, cu arome de mango, ananas, caise şi piersici bine coapte, fructe confiate, migdale, miere şi caramel. La categoria vinuri rose, cu 4 stele a fost notat Rose, 2004, al cramei Cepari.
Sâmburești, tărâmul lui Dionysos
Cu o vechime de circa patru secole, vinul de Sâmburești și-a câștigat faima la numeroase concursuri concursuri și saloane internaționale, primele succese de răsunt fiind la Paris în 1891, fosta R.D.G în 1961, până în 1973 cucerind medalii la Tbilisi, Liubliana, Leipzig, Budapesta, Moscova, Paris, Bordeaux, Turcia.
Ceasloavele ne spun că pe domeniile Sâmbureștiului se făcea vin de acum patru sute de ani și le atestă în stăpânirea marelui boier, logofat, cronicar, diplomat și strateg Theodosie Rudeanu, mâna dreaptă a lui Mihai Viteazu, povestindu-ne despre subtilitățile funcției de paharnic, încă de la 1638. De-a lungul anilor, moșia a fost sub stăpâniri de vază: nepotul lui Dan Danilovici, marele vistiernic a lui Matei Basarab, apoi ginerele lui Brâncoveanu, iar pe la 1800 în proprietatea Brătienilor.
Intrat sub aripa omului de afaaceri Jean Valvis, vinul produs pe tărâmul lui Dionysos și-a câștigat titlul de Cel mai cool brand din industria vinurilor, acordat de Forbes în 2013.
Secretul vinului bun la Vinarte
Vinarte a fost prima companie autohtonă care a produs vin pentru piața luxului din România, iar anul acesta a îmbătat simțurile coreenilor, obținând aurul și argintul la Korea Wine Challenge, concurs la care au participat 814 vinuri din 18 ţări. Juriul competiţiei a fost format din oenologi recunoscuţi pe plan mondial, iar vinurile VINARTE au primit două medalii, una de aur şi una de argint. Prince Mircea 2012, cupaj de Merlot (90%) şi Cabernet Sauvignon a primit medalia de aur la categoria vinuri roşii, în timp ce Castel Bolovanu, Cabernet Sauvignon 2011 a câştigat argint.
,,Un vin bun este obținut dintr-o recoltă de struguri cu randament mic. De exemplu, dacă pe o viță-de-vie cresc trei ciorchini de struguri, noi tăiem doi, ca toată seva viei să fie preluată de ciorchinele rămas. Noi folosim numai 4.000 kilograme/hectar din producția de struguri, iar surplusul de struguri îl eliminăm. De aceea producem doar 30.000 de sticle Prince Matei, cu toate că am putea produce mai multe. Dar, dacă am face asta, ar scădea și calitatea”, a declarat patronul Sergio Faleschini. În opinia acestuia, există trei reguli de aur pentru a obține un vin bun. ,,În primul rând, pământul trebuie să fie foarte bun. În al doilea rând, vița trebuie să fie nobilă, curată, exploatată rațional și corect îngrijită. Și, nu în ultimul rând, geniul uman – așa cum îl numim noi pe oenolog – trebuie să fie foarte bun. Pentru a obține un vin foarte bun a trebuit să apelăm la oenologi francezi și italieni”, a dezvăluit patronul Vinarte, într-un interviu pentru Income Magazine.
Podgoriile Cepari și Iancu Jianu, emblemele Oltului
Domeniile Mennini, din Podgoria Drăgășani, situate în localitatea Strejești, se pot lăuda cu peste 300 de hectare, din care peste 70 hectare sunt ocupate cu viță de vie de calitate superioară, în cea mai mare parte replantată cu respectarea normelor unei viticulturi moderne, orientate spre producții de soiuri autohtone ca: Burgund Mare, Negru de Dragășani, Tămâioasa Românească și Muscat Ottonel, dar și internaționale ca: Chardonay, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Merlot și Cabernet Sauvignon. Crama Mennini cu o capacitate de peste 1 milion de litri, a fost construită în anul 2012. În Olt, Crama Mennini deține centrul viticol Iancu Jianu. În podgoriile de la Strejești se produce Jambru sau Domeniile Mennini.
Vinul de Cepari este cunoscut și apreciat printre băutori, mai ales cei din zonă. Crama Cepari a luat ființă în 2010, SC Victoria Intermed administrând o suprafață viticolă de 25 ha. Numele gamei de top este Salcament, apreciat fiind și Crâmpoșiu. Crama Cepari este o emblemă creată de pasiunea pentru vin a enologului Ilarie Prioteasa, care și-a făcut ucenicia ca stagiar în vechile crame ale Drăgăşanului.
Locul 13 în lume
Conform ultimelor statistici, România ocupă locul 13 în lume după cantitatea de vin produsă și locul 6 în Europa. Datele statistice, analizate de KeysFin, arată că la finele anului trecut erau înregistraţi oficial 217 producători de vin . Cele mai importante companii, după cifra de afaceri înregistrată în 2015, erau Cramele Recaș SA, Zarea, Vinexport şi Trade-Mark SA.
Datele producătorilor de vinuri arată că anul trecut România a exportat vinuri în valoare de 22,3 milioane de euro și a importat în valoare de 42,4 milioane de euro. Principala piață de export a fost Marea Britanie, unde am vândut o cantitate 2.930 tone, în valoare de 4,9 milioane de euro, urmată de China, cu 1.412 tone, în valoare de 3,6 milioane de euro.
Producția națională de vin în acest an a fost în jur de 4 milioane de hectolitri, cu 11% mai mare decât anul trecut.
