Marele jaf de la Grădinari, patronat de primarul-tâlhar

3230

Lumea satului oltean e fascinantă. Uneori, ineditul este reprezentat de acţiunile celor aleşi să conducă destinele comunităţii. Este şi cazul comunei Grădinari. Aici, partea bună o reprezintă accesarea de fonduri europene sau private din afara ţării pentru sprijinirea rromilor iar partea rea este că mare parte din aceşti bani nu au mai ajuns niciodată la destinatari. Prin diverse comisioane sau tertipuri, aproape 40% din cele milioane de euro au intrat în buzunarele unor şmecheri. Cea mai mare parte au luat drumul conturilor membrilor familiei edilului Mihai Ioana, ale apropiaţilor acestuia sau unora dintre angajaţii administraţiei locale condusă de acesta. În cele mai multe cazuri avem de a face cu fapte penale grave. Acesta este şi motivul pentru care cel cae condce primăria a devenit tâlhar atunci când jurnaliştii au vrut să afle răspunsuri la unele întrebări legate de subtilizare banilor destinaţi rromilor din comună. Mai grav este că, din câte se laudă primul primar de etnie din judeţ, autorităţile care ar fi trebuit să-l ia la întrebări, îl acoperă pe motiv de interes. Financiar, evident.

Acuzaţii grave, reacţie penală

Zilele trecute două echipe de televiziune au fost prezente la Grădinari pentru a instrumenta modul în care funcţionează after school-ul din localitate. Deţineau informaţii că acesta îşi desfăşoară activitatea în absenţa avizelor şi autorizaţiilor prevăzute de lege. În plus, hrana oferită copiilor la prânz era preparată într-un ,,local” neautorizat, livrarea fiind asigurată cu un autoturism ,,bun la toate”.

Acest lucru prezintă un risc ridicat de toxiinfecţie alimentară pentru cei 60 de copii cuprinşi în acest program. Insistenţa jurnaliştilor de a scoate la iveală situaţia legată de această investiţie şi publicarea acestora l-a speriat în aşa hal pe Mihai Ioana încât şi-a chemat rudele în ajutor şi au tăbătât pe ziarişti. În timp ce individul a sustras prin constrângere şi forţă telefonul reporterului televiziunii publice, ,,ajutoarele” au tăbătât pe cameramanul TVR şi echipa Digi 24, pe primul alergându-l iar colegilor săi, baricadaţi în autoturismul firmei, lovindu-le maşina cu pumnii, picioarele şi tot ce le-a căzut la îndemână. A fost nevoie de intervenţia forţelor de ordine pentru ca aceştia să părăsească în siguranţă localitatea. Totul s-a petrecut fără nicio reţinere că sistemul de supraveghere din faţa Primăriei Grădinari ar înregistra manifestarea huliganică a celui care este plătit să vegheze la bunul mers a lucrurilor în comună. Cel mai probabil, Mihai Ioana a încercat astfel să-i intimideze pe ziarişti pentru a-i face să renunţe la dezvăluirile ce scot la iveală fapte penale grave şi furtul unei sume impresionante din banii destinaţi îmbunătăţirii condiţiilor rromilor din localitate.

Din câte veţi observa, demersul nu i-a reuşit dar s-a ales cu dosar penal pentru tâlhărie iar ,,ajutoarele sale (printre ei cumnatul şi nepotul primarului) sunt cercetaţi acum pentru distrugere. Chiar dacă ştiind ce le pregăteşte jurnaliştilor, acesta a oprit sistemul de supraveghere, cum s-au derulat ostilităţile reiese clar din înregistrările video şi audio pe care cele două echipe le-au realizat în acele clipe de coşmar. Acestea mai demonstrează comportamentul huliganic al celui care ocupă fotoliul de primar al comunei grădinari şi vocabularul de maidan al acestui indivit plătit din bani publici.

Banii destinaţi rromilor, înjumătăţiţi de primar

Începând cu acest număr, vă vom prezenta cu documente afacerile primarului de Grădinari, Mihai Ioana, care nu a avut nicio reţinere să înjumătăţească fondurile destinate prin diverse proiecte romilor din localitate. Vă vom spune cu nume şi prenume câţi bani au fost primiţi pe proiectele destinate rromilor şi au ajuns mare parte dintre ei. Pentru că am intrat în posesia mai multor documente care demonstrează cele susţinute de noi, pentru a nu fi acuzaţi de tăinuire, vom depune, oficial, sesizări la parchetul de pe lângă Tribunalul Olt dar şi la DNA.

Le vom oferi oamenior legii şi amănunte despre schema financiară folosită în fiecare proiect finanţat cu fonduri din afară, pentru ca familia şi apropiaţii primarului, o parte dintre ei funcţionari publici sau angajaţi ai statului, să-şi rotunjească serios veniturile şi să-şi sporească averea. Cu siguranţă, atunci când vor demara cercetările, procurorii vor descoperi toate încrengăturile mafiei din Primăria Grădinari şi relaţiile acesteia cu unii politicieni sau persoane din unităţile de implementare a proiectelor europene, pe care Mihai Ioana se laudă că i-a mituit cu 10% din valoarea acestora. Vă vom rezenta pe rând fiecare proiect, indiferent de sursa lui de finanţare, câţi bani au dispărut prin şmecheriile grupului infracţional şi cum au ajuns ei în buzunarele sau conturile membrilor care au aderat la această structură mafioată pusă la cale de acest individ ce lăsa impresia de fiecare dată că e interesat de rromii din localitate. Interesul a exista pentru proiectele destinate rromilor dar nu pentru amărâţiic are se chinuie să găsească ce să le pună pe masă copiilor, ci pentru a avea de unde se îndestula el şi familia lui.

,,Popasul Grădinari”, de pe terenul primarului

Unul dintre cele opt SES-uri dezvoltate în judeţul Olt de Asociaţia ,,Tineri lângă tineri”, din Craiova, finanţat din fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvolarea Resurselor Umane 2007-2013 ,,Investeşte în oameni” îl reprezintă ,,Popasul Grădinari”, cunoscut drept ,,Cortul de la Grădinari” sau ,,centrul de evenimente”. Pentru realizarea acestuia a fost alocată suma de 4.844.985 euro, din care 4.768.085,30 lei-nerambursabili. Principalul obiectiv al proiectului îl reprezenta oferirea unei şanse la un viitor mai bun pentru persoanele din grupurile vulnerabile prin ferirea de locuri de muncă. Proiectul în cauză a fost implementat anul trecut, în celebrul cort organizându-se încă din partea a doua a anului diverse sindrofii.
Pentru că aici era mai greu de subtilizat sume importante, edilul a ales ca strategie pentru a-şi băga banii în buzunar… se ia de la mine: terenul pentru investiţie şi oamenii care vor fi angajaţi pe salarii europene de mii de lei.

Aşa se face că, deşi în proiect, locaţia este pe satul Petculeşti, strada Decebal nr.55, în realitate cortul de evenimente şi celelalte investiţii sunt realizate pe teritoriul comunei Ştefăneşti Vâlcea. Informaţia a fost confirmată oficial de reprezentanţii DSP Olt şi DSP Vâlcea. Primi au refuzat să facă acolo control la  sesizare oficială pe motiv că nu este pe teritoriul judeţului, ceilalţi au confirmat poziţia investiţiei. În plus, ultimii au confirmat şi informaţiile deţinute de noi potrivit cărora, deşi aici se organizează tot felul de petreceri, investiţia fiind pusă în funcţiune, ea nu deţine niciunul dintre documentele prevăzute de legislaţie pentru desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică.
Din informaţiile noastre, o sumă importantă din a banii destinaţi acestui proiect au intrat în buzunarul primarului care este deţinătorul de fapt la terenului pe care este amplasat cortul. Ceva ,,mărunţiş” au ajuns şi la cei care deţin terenul din actele puse la dispoziţia autorităţilor europene la documentaţia pentru proiect. Străini de această manevră nu sunt nici o parte dintre angajaţii primăriei care au fost recompensaţi pentru ajutorul dat.

Printre angajaţii care au fost plătiţi cu sume importante drept salarii pe durata implementării proiectului se găsesc şi membrii familiei edilului, ca să-i enumărăm pe cei mai apropiaţi.Pentru o parte dintre localnici nu mai reprezintă un secret numele celui care este considert bucătarul cortului-ginerele, cine administrează Centrul de festivităţi sau ceremonii, cum îi place primarului tâlhar să numească investiţia-soţia şi iar nora îşi face de lucru pentru un salariu frumuşel.Ştatul de plată pe care-l prezentăm în facsimil ssţine afirmaţiile noastre şi informaţiile care circulă prin comună.
Sumele încasate de primar de pe urma evenimentelor organizate la ,,Popasul Grădinari” sunt greu de contabilizat pentru că facturile şi bonurile fiscale lipsesc, evaziunea fiind la ordinea zilei ca şi cum nu ar fi suficient faptul că totul se desfăşoară fără avizele şi autorizaţiile prevăzute delege.
Un alt aspect pe care-l vor avea în atenţie procurorii îl reprezintă achiziţiile făcute în cadrul proiectului. Cei care au răspuns de acest proiect, numiţi de primar, vor trebui să spună de ce au apelat la selecţia de oferte, de ce publicitatea a fost inexistentă şi de ce la bunurile achiziţionate sunt la un preţul aproape dublu decât cel de pe piaţă. Dar mai ales, de ce investiţia este realizată într-o altă locaţie decât cea din acte, chiar pe raza unei alte localităţi din alt judeţ. Ca să nu mai vorbim de documentele false folosite pentru a demonstra locaţia din acte. Suntem siguri că, luat la întrebări, sub jurământ, Mihai Ioana va spune adevărul despre cine l-a ajutat să  dijmuiască fondurile pentru acest proiect şi dacă a făcut-o, aşa cum susţine, contra unui comision de 10%.

Bani europeni pentru rude şi apropiaţi

În vara lui 2014, Centrul Ceriere al Fundaţiei Ruhama din Bihor, în parteneriat cu primăria, au lansat proiectul ,,CARIERE-Forme noi de ocupare a persoanelor din mediul rural al judeţului Olt”, finanţat cu 1,6 milioane de euro din fonduri comunitare. Acesta avea o perioadă de implementare de 14 luni. În cadrul lui, iniţiatorii îşi propuneau să faciliteze accesul la muncă a membrilor comunităţii locale, aflaţi în situaţia de excluziune socială, investind în formarea şi angajarea resursei umane, aducând mai aproape comunitatea de afacerile cu persoanele care doresc schimbare şi dezvoltare în muncă, ca să sităm din proiect.  Proiectul oferea oportunităţi persoanelor inactive, ocupate în agricultura de subzistenţă, şomeri, şomeri de lungă durată, şomeri tineri, urmărind dezvoltarea resursei umane în zonele rurale ale judeţului Olt, pentru a facilita creşterea gradului de ocupare al acestora în activităţi non-agricole şi crearea de noi locuri de muncă şi noi forme de ocupare pentru lucrătorii din mediul rural.  Practic, din cele 378 de persoane din grupul ţintă, după cursurile de calificare, 30 de persoane urmau să fie angajate iar alte 21 să primească echivalentul a 2.500 euro pentru a demara o afacere, prin înfiinşarea unei firme sau PFA-uri. Deşi s-a vorbit la finalul acestui proiect ca despre un exemplu de bune practice, în realitate el nu şi-a atins obiectivele: numărul cursanţilor angajaţi nu reprezintă nici o treime din totalul celui propus, iar mare parte din afacerile înfiinţate au durat câteva luni, atât cât le-a trebuit ,,patronilor” să intre în posesia banilor şi să-şi ,,spele obrazul” faţă de edilul care i-a făcut cu bani. Aici ne referim la patronii care nu erau rudă cu Mihai Ioana sau cu angajaţii din primărie. Ce este important de reţinut de către cititor este că mare parte dintre cei care au primit cei 2.500 euro pentru înfiinţarea de firme sau PFA sunt rudele primarului sau ale angajaţilor din primărie.

Vă dăm mai jos lista cu aceştia, datele la care şi-au înfiinţat şi la care au radiat din proprie iniţiativă aceste firme. Cât despre comision, prin localitate circulă zvonuri că acesta ar fi fost de 5.000 lei. Rămâne ca informaţia să fie verificată de către procurori.

1.    Tuţi Cizmaru-soţia primarului ( concubină, după lege pentru că nu sunt căsătoriţi legal)-PFA, infiinţat la 05.08 2015, pentru desfăşurarea de acte de comerţ cu amănuntul.  Sediu social pe  str. Decebal, nr.88, comuna Grădinari, judeţul Olt, nr. înregistrare fiscală F 28/520/2015.
2.     Mony Roxy Dinmar SRL-D, înfiinţată de Marin Dinculescu-lider rromi Grădinari pe 13.10.2015. Sediu social pe aceiaşi stradă dar la nr. 173. Obiectul de activitate îl reprezintă întreţinerea şi repararea autovehiculelor.
3.    Mădălin Stoian –fiul unui consilier locaal-PFA, înfiinţat ăe 07.08.2015. Sediul social pe aceiaşi stradă Decebaldar la nr. 146. Nr. înregistrare fiscală F28/537/2015. obiect de activitate-comerţul cu amănuntul în magazine nespecialiyate-Caen 4719.
4.    Marin I Migu-cu probleme de sănătate-PFA pe 05.08 2015. Sediul social, nu mai are rost să precizăm, pe aceiaşi stradă, la nr. 36. Ce a vrut omul din umbră să facă, nu am reuşit să aflăm PFA-ul fiind radiat în luna februarie, la cererea la solicitarea persoanei n cauză.
5.    Venus V Cismaru-PFA-cumnatul primarului, sediul social pe faimoasa stradă Decebal, nr 83. Număr unic de înregistrare la Registrul Comerţului F 28/519/2015 pe data de 04.05 2015. Radiat PFA la cerere pe 02.11 2015.
6.   Pamela M Zisu-PFA, fiica unui apropiat al primarului. Sediul social în satul grădinari, str. Teiului, la nr. 10A. PFA întregistrat la RC cu nr. unic F 28/531/2015 pe data de 06.08.2015 şi radiată voluntar pe 26.10.2015.
7.   Emil P Budică-PFA-fiul omului de serviciu de la primprie. Sediu social în satul Petculeşti, pe celebra stradă Decebal la nr.91. Nr. înregistrare de la RC F28/518/2015 şi radiată la cerere pe 16.10.2015.
8.   Darius Nicoştef-SRL-D– aparţine lui Adi-Ştefan Cheelba,apropiat al primarlui din satul Petculeşti, strada Morii, nr 20, acolo unde îşi are sediul social firma înregistrată la RC J28/719/2015, la data de 15.10.2015 cu obiect de activitate iniţial întreţinerea şi repararea de autovehicule, activitate publicitate-ulterior.
9.   Geanina GH.Căldăraru-soţia unui consilier, PFA cu sediul social în satul Petculeşti, str. Morii, nr 5. Înregistrat la RC cu nr. F28/536/2015, la data de 07.08.2015, obiect de activitate –comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate.
10.  Eugen V.Cismaru-cumnatul primarului-PFA cu sediu social în sat. Petculeşti, strada Decebal nr 81 şi înregistrat la RC cu nr. F28/516/2015 şi radiată voluntar la data de 04.11.2015.
11.  Iulian F.Creţu-PFA, cu sediul social în Petculeşti, strada Decebal nr.137, înregistrat la RC cu nr. F28/534/2015,l 07.08.2015, având obiect de activitate-comerţul cu amănuntul
12.  Vergilia F. Creţu –PFA, cu sediul în sat Petculeşti, str. Izvoarelor nr.34, cu nr. F28/535/2015 dat la 07.08.2015.Obiect de activitate-comerţul cu amanuntul.
13.  Dana Gabi Maridum-SRL-D înfiinţată la 13.10.2015 de Marin Dumitraşcu, cu sediul social la Petculeşti, strada Decebal ( era evident) nr.141. Nr. TC J28/709/2015, pentrutrei ani.Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul, producerea de băuturi răcoritoare li ape minerale îmbuteliate.
14.  Dumitru Ţecu-PFA, cu sediu social în satul Runcu Mare, str. Tineretului, nr.5, înregistrat la RC cu nr.F28/526/2015, dat la data de 05.08 2015. Obiectul de activitate-comerţul cu amănuntul
15.  Florina C.N.Mihai-PFA, cu sediul în satul Petculeşti, str. Decebal nr.209, înregistrat la RC cu nr. F28/517/2015 la data de 04.08.2015. A fost radiată voluntar la data de 20.10 2015.
16.  Vasile I.P.Alexandru-PFA, cu sediul în satul Petculeşti, strada Ivoarelor nr 48 şi înregistrat la RC pe data de 05.08. 2015, cu nr.F28/521/2015. PFA-ul a fost radiat voluntar la data de 29.10.2015
17.  Cornel Gh. Tudor-PFA, cu sediul social în sat Petculeşti, str. Decebal, nr. 105 A, a fost înregistrat la Registrul Comerţului pe data de 05.08.2015, cu nr F 28/525/2015. A fost radiat voluntar la 02.11.2015.
18.  Cătălin Aurel Heroaica-PFA, soţul contabilei de la primărie. PFA-ul îşi avea sediul social în satul Runcu Mare, str. Tudor Vladimirescu, nr.103 li a fost înregistrat la RC pe data de 05.08 2015 cu nr. F28/528/2015. A fost radiat volntar pe data de22.12.2015.
19.  Bogdan Ion Gealapu-PFA, cu sediul social în satul oamenilor de afaceri cu bani comunitari-Petculeşti, strada, evident, Decebal, nr. 153. La RC a fost înregistrat la data de 05.08.2015 cu nr. F 28/ 529/ 2015. A fost radiat la scurt timp, pe 10.11.2015.
20.  Marinela –Diana Fieraru-PFA, cu sediul social în satul Grădinari, str. Traian mr.71A, înregistrat la RC pe data de 06.08.2015, cu nr. F28/530/2015. PFA-ul a fost radiat pe 22.10 2015.
21.  Petre Cerbea-PFA, cu sediul social în sat Petculeşti, str.Morii nr.8, înregistrat la RC pe data de 07.08. 2015 cu nr. F28/539/2015 şi radiat pe 21.10.2015.

Deci, să tragem nişte concluzii:

Prin grija deosebită a celui ales în urmă cu patru ani să conducă destinele comunei Grădinari, Mihai Ioana, familia acestuia a obţinut bani europeni şi chiar din bugetul local ( pentru că acesta a asigurat partea de cofinanţare a proiectului). Obiectivul principal al alocării banilor- cel de creare de locuri de muncă nu a fost atins, majoritatea PFA-urilor constituite fiind radiate, la scurt timp după obţinerea banilor.

Prin grija deosebită a acestuia, satul Petculeşti a devenit comuna cu cei mai mulţi oameni de afaceri sau inteprinzători pe metru pătrat. Cea mai celebră uliţă din Grădinari a devenit strada Decebal, pe care locuiesc cei mai mulţi beneficiari ai celor 2.500 de euro alocaţi de primărie ( o formulare indirectă) pentru dezvoltarea de afaceri. Aici, la zece case s-a construit, sau ar fi trebuit, câte un magazin general. Se stă bine şi la service-urile auto, dacă este să ne luăm după obiectul de activitate declarat la înfiinţarea PFA-urilor de apropiaţii edilului.

Potrivit legislaţiei europene, aceste firme ar fi trebuit să funcţioneze cinci ani. În asemenea situaţii, beneficiarii ar trebui să returneze fondurile primite- cei 2.500 euro. Cum o parte au ajuns, spun oamenii, la cei care au dat dovadă de ,,mărinimie penală”, nu vor avea de unde să-i dea înapoi. De aici… alte acuze penale la adresa primarului tâlhar dar şi a celor care i-au făcut jocul, pentru cam jumătate din bani.

Bursa pentru cursanţi, doar de formă

Proiectul amintit mai sus a mai prevăzut, printre altele, şi şcolarizarea în diverse meserii a unui număr însemnat de localnici. Aceltia erau sprijiniţi pentru a frecventa currsurile cu o bursă lunară de 200 lei. Cursanţii nu au venit la cursuri decât la început şi la final. După cum au frecventat cursurile au primit şi banii de bursă. Doar că sumele au fost decontate pentru toată perioada, aşa că ei în loc să ajungă la beneficiarii proiectului au ajuns în anumite conturi la dispoziţia celor care s-au ocupat de implementarea proiectului. O parte dintre cursanţi s-au prins de şmecherie şi au început să-şi ceară drepturile, mai ales că ei figurează ca prezenţi la toate orele de curs. Cei care au făcut scandal au mai primit ceva bănuţi de la edil, cei care au stat cuminţi  s-au muţumit cu ce li s-a aruncat pentru a li se închide gura. Aici s-au sustras atât banii destinaţi cursanţilor cât şi din cei destinaaţi formatorilor. Ca să nu mai vorbim despre cum au fost desemnaţi aceşti formatori sau de modul în care implementarea proiectelor a fost urmărită. Mai exact care este motivul pentru care s-a închis ochii la toate aceste nereguli. Poate că lauda edilului că i-a cumpărat pe toi nu este doar o vorbă-n vânt. În plus, dacă lucrurile nu erau aşa de grave, cu siguranţă Mihai Ioana nu reacţiona huliganic. El oferea explicaţii la fiecare neclaritate pe care jurnaliştii o aveau vis-a-vis de proiectele destinate rromilor, finanţate din fonduri europene sau asigurate din banii privaţi ai unor organizaţii sau fundaţii străine.

În numerele viitoare vom continua să dezvăluim amănunte din alte proiecte din care primarul de la Grădinari şi-a tras ,,partea leului”, cum se spune, din banii destinaţi rromilor din localitate. Ce alte persoane de ,,vază” au încasat bani frumoşi din fondurile destinate romilor dar şi cum l-au autat aceştia pe primar să şteargă urmele faptelor sale penale. Cu toate acestea, nu vor fi scutiţi de acuzaţii pentru că procurorii au intrat deja în posesia unor documente pe care nu le pot contesta.  Vă vom informa ce persoană cu funcţie ş-a părăsit căminul conjugal pentru a-şi face domiciliul la fiul primarului acasă şi ce sume a încasat ,,duduia în cauză” de pe urma asigurării unui ,,management adecvat” proiectelor demarate de Mihai Ioana.
Urmează informaaţii interesante despre firma de salubritate-Rom Grand, pusă la cale de primar, care i-a adus o serie de utilaje în bătătră, despre afacerea ,,Albinuţa”, care ar fi trebuit să dea de muncă mai multor cetăţeni rromi, dar şi despre persoanele implicate în aceste învârteli puse la cale cu susţinere politică sus-pusă, activităţi tradiţionale, proiectele din sănătate, after school-ul şi hrana copiilor, investiţii bugetare cu licitaţii trucate, cine, cât şi cum a furat din banii rromilor din Grădinari.

Urmăriţi Realitata Oltului, vom reveni!