Arhitecţi, designeri sau consilieri vestimentari, tapiseri, artişti murali, pictori, sculptori sau angajaţi cu viziuni artistice în poziţii-cheie din domeniul publicităţii, tipografic sau media, absolvenţii de arte vizuale sunt vânaţi de marile companii şi din ce în ce mai căutaţi de piaţa recrutărilor de personal. Arta nu s-a mai bucurat de decenii bune de o asemenea apreciere. În Olt însă, arta vizuală este cenuşăreasa învăţământului, cu ateliere mici şi improvizate, cu profesori ce se pot număra pe degete şi clase necompletate la capacitate. Lipsit de un liceu de artă, Oltul şcolarizează doar vreo 120 de elevi în acest profil, numărul celor care aleg să-şi continue studiile şi obţin apoi cariere de succes în domeniu reducându-se la jumătate.
Tehnici artistice la „Titulescu”, arhitectură la „Alexe Marin”
Luana Ivana se numără printre cei circa o sută de elevi de liceu ce studiază tehnici artistice la Colegiul Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu” Slatina. Elevă în clasa a XII-a, Luana a reprezentat judeţul la Olimpiada Naţională de Arte Platice, de unde s-a întors cu premiul III, la secţiunea pictură, îndrumată de prof. Felicia Păunescu. Visează la un job într-o companie de grafică publicitară. „De când mă ştiu, sunt cu creionul în mână. Îmi place să desenez. În clasa a VII-a m-am hotărât să urmez un profil de arte, după ce profesoara de desen mi-a confirmat că am talent. Am ales ceea ce-mi place, iar părinţii m-au susţinut în acest sens.”, povesteşte olimpica.
Eleva se pregăteşte să participe şi anul acesta la olimpiadă şi nu se limitează să studieze desenul şi pictura doar în cele două zile pe săptămână la şcoală. Visul ei este de a fi admisă la o facultate de arte bucureşteană – secţiunea grafică. „De când sunt mică, modelul meu este Leonardo da Vinci. Sunt încă la stadiul în care învăţ toate tehnicile, le experimentez, dar cel mai mult îmi place desenul şi curbarea. Mă inspiră peisajele şi mimica feţelor”, spune ea.
La Titulescu se studiază artele plastice începând cu clasa a V-a, atât în corpul A, cât şi în corpul B. Cei cinci profesori predau la clasa cu program suplimentar pentru 7 elevi din clasele V-VIII şi la patru clase de liceu cu program integrat, câte unul pentru fiecare an de studiu, în care sunt înscrişi în medie câte 25 de elevi veniţi din tot judeţul.
La Colegiul Tehnic „Alexe Marin”, este primul an în care funcţionează filiera vocaţională, cu profil arte vizuale- desenator tehnic pentru arhitectură şi design. S-a reuşit formarea unei clase cu 14 elevi, cărora le predau arhitecţii Severică Mitrache şi Alexandra Nicolae. „Dorim să continuăm acest profil şi anii viitori. Părinţii s-au dovedit puţin refractari la aceste calificări însă, în timp, îşi vor da seama că sunt de viitor”, ne-a declarat directorul adjunct Nicoleta Zamfirescu.
Profil costisitor, meserii de succes
„Se studiază programele şi standardele impuse de minister pentru liceele de artă. Vin elevi din tot judeţul, cu preponderenţă din comunele din nord, cei din sud orientându-se spre Craiova. Admiterea se susţine la două probe- percepţie vizuală şi creativitate. Nu toţi cei care vin sunt şi admişi. Au existat ani în care am avut şi doi candidaţi pe loc, dar am fost şi în situaţii în care am avut clase cu număr mai mic de elevi. Unii se retrag din primul semestru sau din primul an. Motivul principal este că studierea artelor plastice este destul de costisitoare. Este un profil scump, lucru valabil în toate ţările europene. Studiile necesită materiale de specialitate- pensule speciale, culori, hârtie foarte multă. Noi, profesorii, cu ajutorul unor proiecte mai reuşim să adunăm materiale, dar care nu acoperă necesarul pe întregul an de studiu. Un elev ar trebui să lucreze minim 20 de lucrări pe an.”, declară profesorul Cătălin Podoleanu.
Pe lângă disciplinele normale, elevii de la Arte studiază desen, culoare, compoziţie şi volum. Se insistă pe studiul standardelor de specialitate- natură statică, portret, figura umană şi elemente de tehnici. Există un tandem arte plastice- grafică, pictură şi sculptură, apoi arte decorative ce presupun paliere precum design vestimentar, tapiserie, design industrial, sculptură decorativă sticlă-metal, ceramică, arte murale.
„La liceu se studiază baza. Ulterior, ei sunt orientaţi spre zona care li se potriveşte mai mult. Cei ce au absolvit un profil de acest gen se angajează într-o mare măsură ca profesori de arte plastice, o bună parte rămân în mediul privat, în vestimentaţie, arhitectură, tipografii- proiectare design, media, etc. Doar 50% dintre absolvenţi se duc în zona artei, mulţi spre arhitectură”, spune Podoleanu.
Printre absolvenţii d ela Slatina cu poveşti de succes se pot număra arhitectul Robert Crăsnaru, cu clădiri proiectate în toată ţara, Delia Vasile, profesor la liceul slătinean, designer vestimentar, două nepoate ale pictorul Ion Popescu-Negreni, una lucrând cu o casă de modă renumită, iar sora acesteia fiind sculptor.
Oltul, printre cele două judeţe din ţară fără liceu de artă
În fiecare judeţ din ţară funcţionează câte un liceu de artă, cu excepţia judeţelor Olt şi Călăraşi. În Olt funcţionează Şcoala de Muzică şi Arte Plastice, dar nu ca unitate separată, ci afiliată Colegiului Vocaţional. Ca o ironie, la Muzică se pot înscrie elevi începând cu clasa I, la program suplimentar celui de studiu al disciplinelor normale, însă doar până în clasa a VIII-a, şcoala neavând clase de liceu. La arte, înscrierile se fac de la clasa a V-a, cei care doresc să continue după absolvirea gimnaziului, putând face acest lucru nu în cadrul Şcolii de Muzică, ci al liceului, la filieră vocaţională. Dacă la nivel de arte plastice s-a reuşit extinderea pe liceu, la nivel de muzică impedimente sunt resursele, spaţiile, lipsa instrumentelor.
Deşi numărul elevilor ce studiază artele este destul de mic, nici nu se întrevăd şanse ca judeţul să poată avea vreodată un liceu de profil, chiar dacă meseriile sunt în continuă schimbare, iar absolvenţii cu vizuni artistice sunt tot mai căutaţi pe piaţă, mai ales de către companiile multinaţionale. „Cea mai mare deficienţă nu este aceea că nu se poate trăi din artă, ci contextul social. Din analizele noastre, nu sunt şanse de a se putea constitui un liceu de artă. Noi funcţionăm aproape la limită, am optimizat spaţiile, dar se poate şi mai bine. Legea permite ca aceste clase să funcţioneze pe lângă orice şcoală, cu condiţia să aibă 7-10 cursanţi pe grupă. Însă şi doritorii sunt puţini. Unii se sperie de costuri, alţii se orientează spre alte oraşe mai mari. Un simplu studiu arată că populaţia şcolară este în continuă scădere. Contextul demografic nu permite. Probabil că am putea funcţiona un an- doi, însă nu se merită să înfiinţezi un liceu dacă nu ai siguranţa că vei avea şi elevi!”, este de părere profesorul Podoleanu.
