Cămaşa tradiţională cusută la Cezieni cu fir roşu va lua cu asalt internetul. Până acum, cunoscută doar la nivel local, unde femeile o poartă cu mândrie o singură zi din an după ce au realizat-o în secret, ia de Cezieni va fi promovată la nivel naţional, ca o adevărată comoară românească.
Dacă maramureşenii poartă cu mândrie costumul popular şi-l promovează, dacă jocul căluşului a ajuns în patrimoniul UNESCO, de ce nu ar avea şi ia de la Cezieni locul ei, binemeritat, în tradiţia românească? Nu este inclusă într-un patrimoniu naţional, nu este marcă înregistrată, nu s-a bucurat până acum decât de promovare locală, dar este una dintre cele mai vechi din România şi care păstrează încă neatinsă de modernism tehnica tradiţională de cusut. Aproape fiecare femeie din comună cunoaşte tainele cusutului cămeşii tradiţionale cu fir roşu, pe care, timp de un an, în secret, o pregăteşte să fie cea mai frumoasă la hora satului şi la concursul local. Densitatea de ii de la Cezieni nu are egal în ţară, iar concursul ce se organizează de trei decenii în localitate este singurul de pe plaiurile mioritice.
„‹Sărbătoarea Iilor› de la Cezieni este o sărbătoare, pot să spun cu certitudine, unică în România şi cea mai veche, se organizează din perioada interbelică. Încă de atuinci, în cadrul horei satului organiyată a doua zi de Paşte, fetele tinere se întreceu cu iile pe care le cuseau, iar câştigătoarele concursului primeau drept recompensă grâne, alimente, din partea principesei Brâncoveanu. Până în prezent, pe teritoriul ţării noastre, nu s-a mai organizat o astfel de sărbătoare. În momentul de faţă, Cezieniul este uncentru meşteşugăresc în care se lucrează ii. Spre exemplu, la ediţia de anul acesta a sărbătorii am avut 480 de ii noi. Deci, ne putem da seama de cât de bine este conservat acest meşteşug al cusutului de port popular şi ne putem da seamaşi de felul cum generaţia tânără a perceput acest obicei. Din an în an, sunt tot mai multe piese în concurs.”, declară Claudia Balaş, etnograf Muzeul Judeţean Olt.
Concurenţă între tinere, nu comercializare
Tradiţia oltenească are un caracter special dat şi de faptul că în ţară se lucrează ii în ateliere numai în scop comercial. „Pot să existe pe teritoriul ţării persoane particulare care să lucreze ii în mod tradiţional, AF-uri, PF-uri, asociaţii cu personalitate juridică, dar nu de o asemenea amploare ca la Cezieni, şi doar pentru comercializare. Se lucrează ii prin Mehedinţi, ştiu că este o tânără care a accesat fonduri şi a deschis un atelier, însă piesele sunt lucrate în scop comercial. Este cu totul şi cu totul altceva, spre deosebire de Cezieni, unde toate femeile şi fetele din sat cos ii ca o mândrie locală, ca o concurenţă în sânul comunităţii.”, mai spune etnograful.
Ia de Cezieni respectă tehnica de lucru şi cromatica specifice portului popular din Câmpia Boianului, adică sunt pe tonuri de roşu, altiţa amplă şi bogată, cromatica vie, strălucitoare, nu abundă paietele şi mărgelele şi, faţă de iile din alte zone, paleta de culori se încadrează între roşu, alb, auriu şi câteva tonuri de bej şi maro.
De la mândrie locală, la valoare naţională
Deşi cu caracter de unicat, frumuseţea păstrării încă vie a acestui obicei ce datează din vremuri străvechi nu a depăşit graniţele comunale până la mediatizarea sărbătorii din acest an. „Nu este suficientă promovarea locală. Această sărbătoare, din păcate, până în prezent nu s-a bucurat nici măcar de o promovare interjudeţeană, totul se desfăşoară acolo, în sânul comunităţii. Sunt implicate doar instituţiile de cultură de la nivel judeţean şi primăria locală, Şcoala Populară de Artă – doamna pe care le îndrumă pe fetele tinere care vor să deprindă acest obicei este angajata Şcolii, la clasa externă de cusături. În rest, nu se face o altă promovare şi sper să se schimbe un pic lucrurile în viitor”, recunoaşte Claudia Balaş.
Descoperită de oameni care ştiu să aprecieze această comoară, ia de la Cezieni va căpăta notorietatea de care a fost lipsită până acum, pentru ca tot românul să poată afla istoria ei, să-i cunoască valoarea şi, de ce nu, s-o poarte ca pe o adevărată mândrie naţională. Proiectul unei asociaţii care se ocupă cu promovarea patrimoniului cultural în parteneriat cu Administraţia Fondului Cultural Naţional, Asociaţia Sinaptica, va fi depus pe 27 octombrie, în prima sesiune de proiecte 2015- 2016 şi îşi propune realizarea unui film documentar privind istoricul şi tehnica de confecţionare, metoda inedită de păstrare şi expunere a capodoperelor realizate an de an, precum şi concurenţa femeilor din localitate. Promovarea va fi făcută pe internet, dar şi în media.