Şcolile dispar, bisericile se înmultesc…

Statul şi comunităţile locale preferă să îşi bage banii în ridicarea de biserici, nu în construirea unor şcoli. După 1989, în medie, România s-a ales cu 200 de biserici noi pe an, în timp ce numărul şcolilor a scăzut cu peste 1.000 pe an. Datele statistice arată că în momentul de faţă există aproape 18.500 de biserici şi numai 7 mii de şcoli, iar numărul acestora din urmă este în continuă scădere, şi nu neapărat pentru că numărul copiilor a scăzut şi el.

Şi al Olt lucrurile stau la fel, în timp ce bisericile răsar din ce în ce mai des, şcolile dispar pe zi ce trece. Numai în ultimii doi ani aproximativ 20 de şcoli au dispărut din judeţul nostru. Dacă în în 2012 erau 182 unităţi cu personalitate juridică, la începutul acestui an şcolar mai erau 165.

De partea cealaltă, nimeni nu ştie cu exactitate câte biserici sunt, autorităţile numărând de ani buni la ele, dar reuşind să inventarieze doar 70% din lăcaşurile de cult din România. Probabil că nu prididesc cu numărătoarea la câte biserici apar în fiecare an. Conform Secretariatului pentru Culte, în judeţul Olt există 430 de biserici sau lăcaşuri de cult, dar aşa cum am precizat inventarierea lor nu s-a încheiat. Dacă statul n-a reuşit să termine număratul bisericilor, se pare că alţii au făcut-o, sau măcar sunt mai aproape de adevăr. Astfel, conform site-ului crestinortodox.ro, în judeţul nostru sunt 532 lăcaşuri de cult, cele mai multe dintre ele – 506 aparţinând ortodocșilor.

• Credinţa bate educaţia

Românii au de două ori mai multe biserici decât instituţii în care se pot educa. În ultimii 20 de ani, statisticile arată ca numărul bisericilor a crescut ameţitor, în timp ce numărul unităţilor de învăţământ a scăzut constant. După 1989, în România au apărut aproape 4.000 de biserici noi, adică aproximativ 200 pe an sau o biserică nouă la fiecare două zile, după cum arată un studiu APADOR Elveţia şi Fundaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă. De partea cealaltă, statisticile arată că avem, faţă de 1990, de trei ori mai puţine şcoli, statisticile arătând că în România numărul şcolilor a scăzut, după Revoluţie, cu 1.000 pe an.

Se pare că statul şi comunităţile locale preferă să investească mai degrabă în locuri de rugăciune decât în şcoli. Şi acest lucru se întâmplă şi pentru că politicienii nu au vrut niciodată să se pună rău cu Biserica, şi a donat sau a sprijinit intens construirea de noi biserici sau renovarea celor existente. Fiecare consiliu judeţean din ţară alocă sume impresionante pentru sprijinirea bisericii, mai ales în anii electorali, la aceste sume adăugându-se şi donaţiile făcute de comunităţile locale, cărora le este mult mai uşor să doneze bani bisericii decât să dai bani pentru sprijinirea sau construirea unei noi şcoli de stat. Şi asta din cauza sistemului complicat şi a birocraţiei în care ne scăldăm de 20 ani încoace. În lipsa unei proceduri transparente, românii care au dorit să sprijine şcolile au mers pe calea subterană, a „fondului clasei”, prin care majoritatea unităţilor şcolare îşi asigură dotările şi reparaţiile, pe banii comunităţii de părinţi.

• Ministerul Culturii inventariază la biserici de 11 ani

Secretariatul de Stat pentru Culte în colaborare în colaborare cu Institutul de Memorie Culturală a iniţiat un proiect de evidenţă a lăcaşurilor de cult din România, acţiune demarată în… 2003 şi care continuă şi în momentul de faţă. Obiectivele proiectului au fost înregistrarea pentru prima dată într-o bază de date a tuturor construcţiilor cu destinaţie de cult de pe teritoriul României, monumente istorice şi construcţii noi, precum şi o arhivă digitală de imagini. Acest fond de informaţii unicat la nivel naţional oferă o imagine asupra numărului şi reprezentării teritoriale a lăcaşurilor de cult cu informaţii de identificare, localizare, hram, data construcţiei, apartenenţă religioasă etc.

Până acum, oficialităţile au reuşit să inventarieze, în 11 ani, doar 70% din lăcaşurile de cult din România. Se pare că ritmul în care apar noi biserici este mult mai mare decât pot ei să numere, ceea ce ne face să credem că vor mai trece mulţi ani de zile până vom afla cu exactitate câte biserici avem.

Conform ultimelor date statistice, din ianuarie 2013, în România existau în total 18.429 de lăcaşuri de cult, aparţinând tuturor cultelor religioase recunoscute oficial, conform datelor Secretariatului de Stat pentru Culte. Cifra cuprinde atât biserici şi catedrale, cât şi capele, case de rugăciune sau mănăstiri, geamii, sinagogi şi moschei. Biserica Ortodoxă deţine aproape 13.000 de lăcaşuri de cult, adică aproape 70% dintre lăcaşurile de cult din România. Restul aparţin celorlalte culte religioase.  După ortodocşi, cele mai multe lăcaşuri de cult sunt deţinute de baptişti (1.275), de romano-catolici (1.136), de reformaţi (965) şi de adventiştii de ziua a şaptea (775).

După 1990, în România s-au construit aproximativ 2.000 de biserici ortodoxe noi, conform Patriarhiei. Cele mai multe sunt clădiri mici, de lemn şi nu toate sunt finalizate. Judeţele cu cele mai multe lăcaşuri de cult sunt Cluj, cu 833 de clădiri ale bisericii, urmat de judeţul Bihor, cu 709 lăcaşuri de cult, de Suceava cu 682, de Bacău, cu 666 de lăcaşuri de cult, şi de Timiş – 641. Judeţele cu cele mai puţine biserici şi alte lăcaşuri de cult sunt Tulcea cu 72, Constanţa cu 149, Brăila cu 159, Ilfov cu 216 şi Ialomiţa cu 220.

La acest capitol, judeţul Olt se clasează undeva pe la mijloc, deşi nu putem să vă spunem precis câte lăcaşuri de cult sunt atât timp nici cei care sunt în măsură să le inventarieze nu ştiu. menţionăm că am încercat în nenumărate rânduri să intram în posesia unor date statistice, nu numai în privinţa numărului de biserici din judeţ, dar şi câţi preoţi şi diaconi prestează în slujba cetăţeanului, dar nu am avut sorţi de izbândă. Atât Episcopia Slatinei şi Romanaţiului, cât şi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) îndrituiţi cu relaţia cu presa nu au răspuns solicitărilor noastre. Din acest motiv, datele statistice pe care vi le prezentăm sunt cele prezentate oficial de BOR (deşi chiar ei recunosc că inventarierea este departe de a se fi încheiat).

• O biserică la 800 olteni

Conform datelor statistice prezentate de Secretariatul general pentru Culte, în judeţul nostru există 430 de biserici, cele mai multe dintre acestea fiind în mod normal ortodoxe. Atâtea au reuşit ei să numere, căci dacă ne uităm pe site-ul crestinortodox.ro, unde sunt prezentate toate bisericile, aflăm că în Olt sunt 532 lăcaşuri de cult. Dintre acestea 506 aparţin ortodocşilor, 22 adventiştilor de ziua a şaptea şi câte una pentru baptişti, evanghelici, mozaic şi romano-catolicilor.

Cum ultimul recensământ al populaţiei ne arată că în judeţul nostru are o populaţie de 436.400 locuitori, înseamnă că avem o biserică pentru 820 olteni. Din totalul locuitorilor, aproximativ 407 mii aparţin cultului ortodox, restul celorlalte culte, cei mai mulţi fiind adventiştii de ziua a şaptea – 1.003, urmaţi de penticostali – 406 şi baptişti – 355. În mediul urban, din cei aproximativ 170 mii locuitori, peste 152 mii sunt ortodocşi, în timp ce în mediul rural din 265 mii locuitori 254 mii sunt ortodocşi.

• Şcolile oltene dispar de la an la an

Datele oficiale de la Ministerul Educaţiei arată că în prezent există  undeva la 7.400 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, care au în grijă alte 14.000 şcoli fără personalitate juridică. Asta înseamnă că, în total, există cam 21 mii de clădiri în care funcţionează şcoli, în România. Dintre acestea, oficialii ministerului Educaţiei nu deţin o cifră clară cu privire la câte sunt nou construite, după 1989.

În judeţul nostru, conform datelor de la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Olt, existau la începutul acestui an şcolar 536 unităţi şcolare, faţă de 580 câte se înregistrau anul trecut. Facem precizarea că aici este vorba de clădiri, pentru că numărul unităţilor cu personalitate juridică este acum de doar 165, faţă de 175 în 2013 şi 182 câte se înregistrau în 2012.

Reducerea numărului de unităţi cu personalitate juridică este cauzată fie prin desfinţarea acestora, fie prin comasarea lor, de cele mai multe ori cauza constituind-o numărul tot mai redus de elevi. Dacă în anul şcolar 2011-2012 aveam peste 69 mii elevi, acum avem cu aproximativ două mii mai puţini.

În acest an şcolar au trecut pragul  şcolilor şi grădiniţelor din judeţ 66.999 elevi: învăţământul liceal – 18.902 elevi; învăţământul primar – 18.086; gimnazial – 16.762; grădiniţă – 11.217; învăţământ profesional – 123; clasa pregătitoare – 3.369.

• 675 mii lei pentru parohiile oltene

Modalitatea de ridicare a bisericilor noi se bazează în mod covârşitor pe banii daţi direct de comunităţile locale, în timp ce ridicarea de şcoli noi se bazează aproape exclusiv pe banii de la stat sau din fonduri europene filtrate tot de autorităţile de stat. Motivul este simplu: procedura este mult mai simplă în cazul donaţiilor către biserici, decât în cazul donaţiilor sau sponsorizărilor pentru şcolile de stat. De exemplu, cei care vor să facă donaţii pentru o şcoală deja existentă trebuie să ia legătura cu directorul instituţiei, care le face un contract de sponsorizare, ceea ce face ca oamenii de bine să fie mai reticenţi, nedorind să piardă timp şi să se încurce în iţele hârtiilor, lucru care nu se întâmplă în cazul bisericilor.

Că acestea din urmă primesc donaţii din partea comunităţii locale, este foarte bine. Dar ele mai primesc bani şi din partea statului, uneori deosebit de atent cu bisericile, doar nu s-or pune rău politicienii cu Doamne, Doamne, mai ales în anii electorali.

Şi Consiliul Judeţean Olt dă bani an de an pentru bisericile din Olt, şi nu sunt puţini. Evident că cei mai mulţi s-au dus pe ridicarea noii Catedrale a Slatinei. Anul acesta, CJ Olt a alocat din bugetul propriu 675 mii lei pentru 183 de parohii ale Oltului, cei mai mulţi bani – 200 mii, îndreptându-se către Aşezământul „Mânăstirea Buna Vestire”. Restul parohiilor din Olt au primit câte 2,6 mii lei, mai puţin Parohia Strehareţi şi Mânăstirea Măineşti, care au primit câte 3,2 mii lei.