Maşinile poliţiştilor, adevărate bombe pe roţi

72

La prezentarea ultimului bilanţ, Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, arăta printre altele că parcul auto aflat la dispoziţia poliţiştilor este subdimensionat şi aproape în totalitate expirat. Poliţia Română are nevoie de peste 21.000 de mijloace de transport, însă dispune în prezent de doar 10.500, adică mai puţin de 50% din necesar. Din acest parc auto, 90% are resursa de utilizare expirată, îndeplinind normele legale de scoatere din uz.

Aceasta în condiţiile în care controalele poliţiştilor şi reprezentanţilor Registrului Auto Român din prima parte a acestui an au scos în evidenţă că multe din maşinile românilor sunt adevărate bombe pe roţi. Poliţia Română nu vede, însă, bombele pe roţi cu care se deplasează angajaţii acestui minister şi le lasă să circule pe drumurile publice deşi cele mai multe dintre ele ar fi trebuit casate de mult.

Din fericire, la acest capitol Oltul stă mai bine ca multe alte judeţe ale ţării, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Olt având, la sfârşitul anului trecut, 252 de maşini în funcţiune, cinci cu probleme tehnice sau indisponibile, 10 cu defecţiuni la sistemul de frânare, iar 13 au îndeplinit norma de casare.

Parc auto pe jumătate

 Asigurarea mobilităţii terestre a Poliţiei Române pentru îndeplinirea misiunilor şi activităţilor specifice se realizează cu un parc activ de 10.566 mijloace de transport din care 75 preluate prin contracte de comodat şi transfer temporar. În cursul anului trecut, au fost achiziţionate 119 mijloace de transport, dintre care 50 auto prin programul de stimulare a înnoirii parcului naţional auto – Rabla, iar 69 ca urmare a unui program finanţat de Organismul Intermediar Elveţian, ce a fost atras de către IGPR.

Faţă de necesarul de 21.297 mijloace de transport, prevăzut în tabelele de înzestrare, gradul mediu de dotare a crescut de la 46,9% la 49,6%. După ce că Poliţia Română nu dispune decât de jumătate din necesarul de auvehicule, 90% dintre acestea ar fi trebuit deja casate. Din totalul mijloacelor de transport, 9.553 îndeplinesc condiţiile necesare pentru scoatere din funcţiune şi casare (90,4% au o vechime mai mare de 5 ani), iar din cauza uzurii fizice şi morale avansate, folosirii intensive, cât şi vechimii mari în serviciu 565 au fost retrase din exploatare. Practic, doar 1.013 mijloace de transport (respectiv 10,6%) din totalul mijloacelor de transport au o vechime mai mică de 5 ani.

Conform statisticilor IGPR, la sfârşitul anului trecut judeţul Olt avea 252 maşini aflate în funcţiune, cinci cu probleme tehnice sau indisponibile, 10 cu defecţiuni la sistemul de frânare, iar 13 au îndeplinit norma de casare, o situaţie cu mult mai bună decât a altor judeţe unde maşinile ce ar trebui scoase din uz depăşesc pragul de 90%, cum e cazul judeţelor Alba, Botoşani, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Mehedinţi, Mureş sau Vaslui.

Tot în cursul anului trecut, IPJ Olt a beneficiat de 32.500 lei pentru achiziţionarea de piese de schimb pentru autoturismele din dotare, 10.000 lei pentru rezivii tehnice, 4.500 lei pentru ITP, aproape 26.000 lei pentru asigurări RCA. Şi, deşi au primit bani pentru achiziţionarea de piese de schimb, poliţiştii olteni nu au primit deloc fonduri pentru repararea maşinilor, ceea ce ne face să credem că aceştia şi le-au reparat cu bani din propriul buzunar. Au primit în schimb 7.700 pentru achiziţionarea de cauciucuri de iarnă. Judeţul Olt a fost unul din cele patru care anul trecut nu au văzut bani pentru repararea maşinilor, alături de Călăraşi, Dolj şi Satu Mare.

 Şi după ce că nu au cu se deplasa la intervenţii, poliţiştii se confruntă şi cu insuficienţa carburanţilor, aceştia primind de la minister mai puţin de 25% din necesarul de benzină sau motorină pentru fiecare autovehicul în parte     

Am primit bani pentru renovări…

În momentul de faţă, Poliţia Română are în administrare peste 3.200 de imobile. Dintre acestea, 258 de sedii de poliţie au fost revendicate, fiind restituite 110 imobile. Valoarea totală a lucrărilor de investiţii necesare consolidării, reparării şi modernizării imobilelor aflate în administrare este de peste 400.000.000 de lei.

Oltul se află printre judeţele care au primit cei mai mulţi bani pentru reparaţii curente sau achiziţia de bunuri, conform datelor IGPR. Peste 3,7 milioane de lei a primit anul trecut IPJ Olt pentru reparaţii curente şi achiziţia de bunuri, fiind depăşit doar de inspectoratele din Bacău (4,8 mil) şi Dolj (4,2 mil).

Statistici îngrijorătoare

Nu numai poliţiştii au probleme cu maşinilor lor, ci şi cetăţenii de rând, controalele din ultimul timp ale autorităţilor scoţând în evidenţă statistici îngrijorătoare. Astfel, siguranţa participanţilor în traficul rutier este pusă în pericol de şoferii aflaţi la volanul unor adevărate bombe pe roţi, arată statisticile Registrului Auto Român (RAR). Raportul privind controlul în trafic desfăşurat în perioada în primul semestru al acestui an arată că au fost verificate, la nivel naţional, 37.241 de vehicule, dintre care 56,75% au fost respinse din cauza stării tehnice neconforme. Din totalul vehiculelor controlate la nivel naţional în primele şase luni ale anului, 73,67% au fost autoturisme şi 24,73% autoutilitare, restul fiind autovehicule speciale, remorci şi motociclete.

În urma controalelor, au fost respinse 69,06% autovehicule speciale, 60,91% autoutilitare, 55,57% autoturisme, 37,91% remorci şi 30,61% motociclete, potrivit raportului RAR. Din punct de vedere al emisiilor poluante au fost testate 9.873 vehicule, din cele 37.241 controlate în total, iar 30,83% dintre acestea au fost respinse.

Reprezentanţii RAR Olt şi ai Serviciului Poliţiei Rutiere Olt au controlat în prima jumătate de an peste o mie de autovehicule, dintre acestea aproape 50% prezentau probleme privind siguranţa în trafic. Conform datelor RAR Olt, din totalul autovehiculele cu probleme controlate, 28% prezentau o stare necorespunzătoare a şasiului, caroseriei sau pneurilor, defecţiuni ale sistemului de lumini sau de frânare.

Războiul Poliţiilor…

Faptul că Poliţia Română o duce rău atât în privinţa dotării, dar şi a salariilor faţă de confraţii lor de la Poliţiile Locale, i-a făcut pe aceştia să declare război celor plătiţi de administraţiile locale şi care s-au transformat în poliţiştii primarilor. Aşa se face că reprezentanţii Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie a luat atitudine faţă de campania din ultimii ani prin care, atât autoritatea poliţiştilor, cât şi imaginea lor a fost ştirbită de reprezentanţii Poliţiei Locale.

„Poliţia Locală nu este o instituţie nouă, ci una ce se dorea reformată în sensul atribuţiilor şi studiilor pe care gardienii publici ar trebui să le îndeplinească. Cu timpul însă, primarii au văzut prin această reformare o posibilitatea de a-şi face propria lor «poliţie». O poliţie, însă, care este condusă de interese personale sau politice şi care nu are nimic în comun cu asigurarea ordini şi liniştii publice pentru cetăţeni.

De cele mai multe ori s-a pus şi problema legitimităţii şi eficienţei poliţiei locale. Sub protecţia unor însemne şi uniforme copiate de la Poliţia Română, aceşti lucrători au comis o serie de abuzuri. Am putut asista cu toţii la scandalurile prezentate de mass media în care poliţiştii locali «prestau» în campanii politice, erau folosiţi de firme private care au contracte cu primăriile pentru a ridica sau a bloca roţile autovehiculelor pe bani mulţi sau alte îndeletniciri care nu au nicio legătură cu valorile pe care aceştia ar trebui să le apere.

Trecând peste aceste aspecte, organizaţia noastră vine în sprijinul poliţiştilor şi va demara o amplă campanie mediatică cât şi de documentare pentru identificarea tuturor oraşelor unde poliţia locală încalcă legea. Ne-au ajuns anii în care internele au fost în cadrul aceluiaşi minister cu administraţia. Această «convieţuire» a adus numai dezavantaje Poliţiei Române. Chiar şi din punct de vedere financiar, poliţiştii locali au pretins o serie de sporuri şi drepturi salariale care se acordă poliţiştilor, motivând că se expun aceloraşi riscuri şi că îndeplinesc aceleaşi atribuţii.

Nu de puţine ori însă, s-a întâmplat ca poliţia locală să sune la 112 pentru ca poliştii să le acorde sprijin sau să îi îndrume pentru că nu ştiau cum să procedeze în diferite situaţii. Este inadmisibil ca Poliţia Română, componentă a sistemului naţional de ordine şi siguranţă publică, să fie subminatăde o «poliţie» privată care în afară de paza panseluţelor prin parcuri, aplicarea de amenzi boschetarilor şi servirea unor interese politice nu îşi regăseşte utilitatea în societate. Au fost investite sute de milioane de lei, din banii contribuabililor, pentru achiziţionarea de autoturisme, echipamente, logistică, spaţii ş.a.m.d. în condiţiile în care 90% din parcul auto al Poliţiei Române trebuia casat de mai bine de doi ani.

Trebuie să luăm atitudine împotriva acestor forme parazitare care subminează autoritatea poliţiei şi cheltuie fonduri impresionante în schimbul unor servicii inexistente, de care ne-am putea lipsi”, se precizează într-un comunicat al SNAP, înaintat Ministerului Afacerilor şi Internelor, care însă până în momentul de faţă nu a intreprins nimic pentru rezolvarea conflictului dintre cele două poliţii ce se calcă pe bătături. Situaţia nu este diferită nici la Slatina, dar despre acest subiect vom vorbi într-un număr viitor