Rezultatele finale ale recensământului din octombrie 2011 scot la iveală o situaţie îngrijorătoare: scăderea dramatică a populaţie, în special a celei active. De la an la an numărul naşterilor este cu mult mai mic decât al deceselor, iar tinerii bine pregătiţi aleg să muncească şi să locuiască în afara ţării. Puţine sunt judeţele care ies din tipar. Oltul nu face parte dintre acestea.
Rămânem pe la mijlocul clasamentului
În ultimii zece ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, populaţia Oltului a scăzut cu 52.874 de persoane ceea ce procentual reprezintă aproape 11%. Comparativ cu datele de la penultimul recensământ, realizat în urmă cu 20 de ani, numărul locuitorilor judeţului este mai mic cu aproape 100.000.
La finele anului 2011 populaţia stabilă a judeţului era de 436.400 persoane, din care 222.115 erau femei.
Deşi am înregistrat, procentual vorbind, o scădere mai accentuată, ca judeţ rămânem pe la mijlocul clasamentului, în categoria judeţelor nici mici dar nici mari.
Pierdem anul câte o… comună mare
Statisticienii susţin că scăderea dramatică a populaţiei Oltului, ce situează judeţul printre primele din ţară în privinţa numărului de locuitori pierduţi în ultimii zece ani, are mai multe cauze.
Printre acestea, cele mai importante sunt sporul natural negativ şi migraţia externă. Potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Statistică Olt, Costel Mezdrea, sporul natural negativ se ridică la aproape 27.000 persoane, alte cca 17.000 reprezintă persoane plecate în afara ţării pentru o perioadă mai mare de 12 luni.
Luând în calcul că o comună mare are peste 5.000 de locuitori, se poate trage concluzia că judeţul îşi pierde în fiecare an cea mai mare localitate din mediul rural.
La coada sapei, fără prea multă carte şi destul de singuri
Oltenii nu stau bine nici în ceea ce priveşte condiţiile de trai. Deşi ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu un procent, peste 60% dintre olteni locuiesc la sat.
În ceea ce priveşte educaţia populaţiei judeţului Olt, datele statistice arată că mai mult de jumătate are cel mult opt clase şi doar 10% dintre cetăţeni se pot lăuda cu studii superioare, iar 5.600 s-au declarat analfabeţi. Din punct de vedere al stării civile, cei mai mulţi locuitori ai judeţului Olt sunt căsătoriţi, 221.785, urmaţi de necăsătoriţi, 153.025 şi divorţaţi, 13.392.
Din ce în ce mai bătrâni
Structura pe grupe de vârstă scoate la iveală un fapt extrem de îngrijorător. Numărul persoanelor între 0 şi 24 de ani reprezintă doar cu puţin peste 26 %. Pe înţelesul tuturor, în 10-15 ani, numărul persoanelor active va fi sub cel al copiilor şi vârstnicilor pe care trebuie să-i susţină. Din datele statistice mai reiese faptul că durata de viaţă a românilor în general şi a oltenilor în special a crescut, ceea ce poate fi considerat, dintr-un anume punct de vedere, un fapt îmbucurător. Aproape 1,5% din populaţia judeţului este trecută de 85%.
