Călușul, doina, mărțișorul, colindatul și covoarele țesute de perete sunt elementele din Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii care pot fi regăsite și în Olt. Astăzi, este Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, zi în care sunt promovate aceste valori.
Din toată România, Oltul poate fi considerat de departe ʺpatriaʺ călușului, la noi dansul magic fiind ridicat la nivel de artă de peste o mie de călușari ce-l joacă nu numai de Rusalii, ci pe scene mari ale lumii în spectacole și festivaluri. Dansul călușarilor se află de zece ani la loc de cinste în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității, fiind introdus de slătineni și în Cartea Recordurilor, Oltul putându-se lăuda și cu alte bogății culturale recunoscute la nivel mondial.
Sărbătorită la data de 16 noiembrie, Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România a fost instituită prin Legea nr. 160/2013, fiind astfel promovate elementele noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaştere a acestora, precum şi locul pe care îl ocupă cultura română în cadrul valorilor culturale internaţionale. De asemenea, se evidenţiază necesitatea protejării şi conservării acestora, oferindu-se, în acelaşi timp, şi un plus de imagine la nivel internaţional.
România are înscrise, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, opt elemente: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993); Mănăstirea Hurezi (1993); sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999); cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999); centrul istoric Sighişoara (1999); ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999); situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991) şi pădurile de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, judeţul Caraş Severin; Masivul Cozia, Lotrişor, judeţul Vâlcea; Codrul secular Şinca, judeţul Braşov; Codrul secular Slătioara, judeţul Suceava; Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ, judeţul Maramureş).
De asemenea, România are înscrise şi şapte elemente pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, respectiv ritualul căluşului (2008); doina (2009); ceramica de Horezu (2012); colindatul de ceată – dosar comun cu Republica Moldova (2013); dansul fecioresc din Ardeal (2015); meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) – dosar comun cu Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova (2017).
