Cu expoziții temporare și permanente, piese de o valoare inestimabilă istorice, arheologice ori etnografice, Muzeul Județean Olt atrage tot mai mulți vizitatori din alte județe. În acest week-end, 150 de elevi din București și Pitești au vizitat instituția de cultură din Slatina.
Ieri, Muzeul Județean Olt a fost vizitat de 100 de elvi din București, iar astăzi 50 de elevi din Ploiești au aflat mai multe despre istoria, arheologia, obiecte de artă plastică ori etnografia județului Olt.
Sectia de istorie si cultura Slatineană, organizată în cinci săli, reconstituie în succesiune cronologică evoluţia Slatinei din cele mai vechi timpuri până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Nota distinctivă a expoziţiei este dată de reconstituirea unui segment al străzii Lipscani, cu prezentarea a patru vitrine de prăvălii: o băcănie, un atelier foto, o farmacie şi o librărie-papetărie, susţinute de obiecte originale, de la fotografii de epocă şi aparate foto Kodak vechi, la ambalaje de coloniale comercializate în băcănii, la recipiente de spiţerie până la firma originală a farmaciei “Sfântul George”, cu reconstituirea iluminatului stradal de la începutul secolului al XX-lea şi a pavajului stil “macadam”. Expoziţia mai oferă publicului vizitator o altă reconstituire, aceea a unui salon de primire – eclectic, din punctul de vedere al stilului – din primele decenii ale secolului al XX-lea, unde sunt expuse obiecte donate sau achiziţionate de la urmaşii unor proprietari înstăriţi ai oraşului.
Secţia de artă cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică românească din perioada contemporană şi se individualizează prin creaţiile artiştilor plastici originari din judeţul Olt recunoscuţi şi apreciaţi la nivel naţional şi internaţional: Ion Popescu-Negreni, Spiru Vergulescu, Corneliu Ionescu, Nicolae Truţă, Mihai Marin Cârstea, George Păunescu, Traian Zorzoliu, Cătălin Podoleanu, Gelu Diaconu.
Secția etnografică cuprinde un număr de 8932 obiecte ce alcătuiesc 56 colecţii care sunt popularizate prin expoziţiile de bază organizate în Slatina, Balş şi Chilia-Făgeţelu, prin numeroasele expoziţii temporare şi prin publicaţiile de specialitate. Vizitatorii pot admira: costumul popular, scoarţele şi ţesăturile de interior, marame din borangic, piese specifice pentru găteala capului, bijuteriile lucrate de către meşterii locali din argint şi aramă, lesele din mărgele multicolore şi salbele din monezi diferite,ceramica popular, creaţia artistică în lemn, obiectele de artă populară din fier, piesele legate de obiceiuri (ouăle încondeiate, icoanele de vatră etc.) precum şi piesele legate de meşteşugurile şi ocupaţiile tradiţionale ale zonei.
Colecţiile de arheologie atestă o continuitate de locuire şi civilizaţie neîntreruptă pe Valea Oltului Inferior prin piese care susţin cultura materială şi spirituală preistorică sau veche: ceramică, unelte, creaţie plastică-statuete antropomorfe şi zoomorfe; altele atestă civilizaţia geto-dacă, civilizaţia romană din zona limes-ului alutan si transalutan, continuitatea de locuire din epoca migraţiilor (două culturi ale acestei perioade sunt descoperite în Olt: cultura Chilia şi cultura Ipoteşti lângă Slatina-Cândeşti-Ciurelu), precum şi menţinerea legăturilor ci Imperiul Bizantin (tezaurul de monede bizantine din argint, din secolul al VII-lea, fibule digitate şi opaiţe de traduiţie bizantină). Evul mediu este reflectat de o serie de mărturii care ilustrează legăturile unor domnitori cu judeţul Olt: Vlad Vintilă, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, arme, carte veche, podoabe, numismatică- monede sau tezaure monetare ce confirmă o susţinută activitate comercială într-un important loc de vamă ca Slatina, menţionată ca atare în documentul de atestare din 20 ianuarie 1368. Epoca modernă şi contemporană cuprinde colecţii de documente, arme, presă, fotografii de epoca, artă decorativă şi evidenţiază rolul aşezării urbane în procese de înnoire şi afirmare naţională.























