140 de ani de la nașterea oltenului considerat cel mai mare diplomat român

222

Astăzi s-au împlinit 140 de ani de la nașterea celui mai mare diplomat roman: Nicolae Titulescu.El s-a în 1882, în Craiova. Tatăl său, Ion Titulescu și-a luat numele de la moșia familiei de la Titulești, a studiat dreptul la Paris, apoi a intrat în politică, fiind deputat în Colegiul III Olt în 1871 și apoi parcurgând o frumoasă carieră politică și profesională la Craiova. Ion Titulescu a fost prefect al judetului Dolj în anii grei ai războiului de  Independență (1877-1878). Ion Titulescu s-a stins din viață la numai 45 de ani, în anul 1883, când Nicolae Titulescu avea numai 1 an.

Nicolae a copilărit la moșia familiei de la Titulești. A urmat cursurile şcolii primare la pensionul „Jules Javet” din Craiova, iar examenele anuale le-a susţinut la Şcoala primară Obedeanu. A absolvit liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova (actualul Colegiu „Carol I”), promoția 1893-1900, unde a avut rezultate excepționale, fiind premiant de onoare al instituţiei.

Casa familiei marelui diplomat Nicolae Titulescu, din Olt

Datorită abilităţilor sale oratorice, descoperite de la o vârstă fragedă, a început studiile de drept la Paris. În 1905, după obţinerea doctoratului, s-a întors în România, devenind profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi pentru ca doi ani mai târziu să se transfere la Universitatea din Bucureşti. Membru din 1907 al Partidului Conservator Democrat, Titulescu a avut o ascensiune politic fulminantă.

În anul 1912, la doar 30 de ani, a fost ales pentru prima dată în funcția de deputat de Romanați. El a militat pentru întregirea României prin intrare în război. După cinci ani, acesta a fost numit ministru al finanţelor, iar patru ani mai târziu a fost numit ca reprezentant permanent al României la Liga Naţiunilor, fiind ales ulterior de două ori preşedinte al acesteia (1930 şi 1931).

Nicol ae Titulescu a ocupat de trei ori poziţia de ministru al Afacerilor Străine în perioada 1928-1936 și a dus o politică decisă împotriva nazismului şi a regimurilor de dreapta în general. În acest sens, a depus eforturi pentru încheierea Micii Înţelegeri (1933) şi a Înţelegerii Balcanice (1934), cu scopul protejării României. Demersurile sale pentru o lume mai buna și mai sigură i-a adus, în 1935, nominalizarea la Premiul Nobel pentru pace.

Temându-se că prestigiul tot mai mare al lui Titulescu i-ar putea știrbi imaginea, la presiunea politicienilor de dreapta, Carol al II-lea l-a demis, un an mai târziu, din toate funcțiile și l-a expulzat din țară.

Nicolae Titulescu s-a refugiat, initial, în Elveţia, pentru ca mai apoi să se stabilească în Franţa, la Cannes. La aproape cinci ani de la expulzare, timp în care a continuat să militeze pentru pace, marele diplomat roman avea să moară, la 17 martie 1941, la Cannes. Timp de aproape cinci decenii, trupul neînsuflețit a rămas într-un cimitir din Cannes, în ciuda dorinței sale, exprimată în testament, de a fi înhumat la Brașov, ,,la poalele Tâmpei, pe o alee cu brazi, undeva mai deoparte”.

În 1992, osemintele marelui diplomat român au fost aşezate pentru odihna veşnică în curtea Bisericii Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, lângă cele ale soţiei, Ecaterina