Boboteaza- ziua când se sfințește apa, se botează animalele și se alungă spiritele rele

98

Astăzi, creștinii sărbătoresc Boboteaza sau Botezul Domnului, cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului” și „Epifania” și înseamnă înnoirea omului creştin. Pe lângă sfințirea apei, sărbătoarea include și o serie de obiceiuri și tradiții, puține dintre ele mai fiind păstrate în lumea satului.

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante. În Olt, de Bobotează se sfințesc apele, se păzesc fântânile la Izbiceni, se încură caii la Slătioara și Ghimpețeni și se botează cei din Nicolae Titulescu și Vâlcele. Sunt tradiții păstrate de secole sau reînviate, însă din păcate lovite și ele de pandemie. Singurul obicei care se va respecta anul acesta rămâne păzitul fântânilor la Izbiceni, la noapte.
Preoţii sfințesc azi apa pe care o consideră ca având o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată.
În popor, exista o superstiție în această zi legată de spălatul rufelor: în Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. În lumea satului , sărbătoarea era orânduită alungării spiritelor rele, fiind stropiţi cu agheasmă copiii, adulţii, dar şi animalele din gospodărie, iar femeile mergeau la preot pentru a-i cere să le facă dezlegări de blesteme.

Pe aceeași temă:

La noapte, într-o comună din Olt flăcării se păzesc fântânile. Cei care adorm sunt aspru pedepsiți