Dacă obiceiurile tradiționale sunt interzise din cauza pandemiei, cele legate de superstiții rămân fără restricții. Acestea sunt, însă, din ce în ce mai puțin cunoscute și practicate. Printre ele, și cele din Ajunul Bobotezei, încă păstrate de bătrânele satelor.
În Olt, de Bobotează se sfințesc apele, se păzesc fântânile la Izbiceni, se încură caii la Slătioara și Ghimpețeni și se botează cei din Nicolae Titulescu și Vâlcele. Sunt tradiții păstrate de secole sau reînviate, însă din păcate lovite și ele de pandemie. Singurul obicei care se va respecta anul acesta rămâne păzitul fântânilor la Izbiceni, mâine noapte.
Însă sărbătoarea creștină mai abundă în Olt și în alte obiceiuri, majoritatea păstrate la sat. Bătrânele cunosc multe superstiții, majoritatea legate de fetele de măritat. Potrivit etnografului Claudia Balaș, în satele Olteniei în Ajunul Bobotezei abundă superstiții legate de aflarea ursitului: „În noaptea dinaintea zilei de Bobotează, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă”.
O altă superstiție este legată de spălatul rufelor. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. De asemenea, există credinţa potrivit căreia, dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, vor avea rod bogat.
