Casa Fântâneanu își recapătă strălucirea din vremea când era vizitată de regele Carol I/ FOTO

529
foto: Facebook Aurelia Grosu

Continuă procesul de transformare a ruinei în care ajunsese cea mai frumoasă clădire monument istoric a Slatinei- Casa Fântâneanu în Centru eparhial social-cultural, care să găzduiască și un muzeu al creștinismului, respectând dorința donatorului. Azi, doctorul în istorie Aurelia Grosu a descoperit pe pagina sa de socializare din frumusețea restaurării efectuate de o echipă de specialiști coordonată de către arhitectul Severică Mitrache.

Au trecut circa 200 de ani de când boierul Lânaru punea lângă Grădina Publică din Slatina (actualul Parc Eugen Ionescu), temelia casei sale, vândută în 1846 unor mari filantropi olteni- familia Fântâneanu. Între zidurile casei s-a scris istorie, conacul urban fiind reşedinţa lui Constantin Fântâneanu, senator al României la începutul secolului XX, sediul prefecturii judeţului, pragul său fiind călcat în 1872 chiar de regele Carol I, azil de bătrâni, comandament sovietic în al doilea război mondial, sediul unor instituţii judeţene, pentru ca în prezent să ajungă abandonată şi într-un stadiu avansat de degradare. Donaţia făcută slătinenilor de familia Fântâneanu se află astăzi în proprietatea Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor, iar după ani buni în care a fost lăsată în paragină şi vandalizată, Consiliul Judeţean Olt, printr-un parteneriat cu Episcopia, îi redă strălucirea de altădată, printr-un proiect cu fonduri europene prin care se va restaura, consolida şi moderniza clădirea ce va deveni Centru eprahial social-cultural, cu cabinete de asistenţă medicală, unde vor fi oferite servicii de stomatologie, fizioterapie, consiliere psihologică, expoziţie de obiecte bisericeşti vechi şi gazdă pentru diverse activităţi social- cultural.

Echipa coordonată de către arhitectul Mitrache lucrează de zor, iar munca de restaurare ne descoperă de ce această clădire era considerată cea mai frumoasă din urbe.

Casa Fântâneanu este construită în stil eclectic, cu elemente clasiciste, cu un program de „conac” adaptat la mediul urban. La faţadă prezintă bosaje, iar la ferestre ancadramente. Se pot observa frontoane cu elemente florale, coloane din stucaturi cu caneluri şi capiteluri corintice, friza cu denticule şi ghirlande. Deosebit de valoroasă era feroneria balconului, din fier forjat, cu influenţe „art nouveaux”, care nu mai există din anul 2007.