Se circulă bară la bară la intrarea în municpiul Slatina, pe ambele sensuri de mers, pe Podul Olt fiind efectuate lucrări de refacere a carosabilului.
Traficul a fost din nou dat peste cap în această dimineață de gropile apărute în terasamentul Podului Olt și denivelărilor mari datorate traficului greu pe vreme de caniculă. Lucrările de refacere a carosabilului dau bătăi de cap șoferilor, circulația în zonă desfășurându-se cu dificultate.
Podul va intra în reparație capitală curând, spun autoritățile, ordinul de proiectare fiind dat încă din noiembrie 2018. Valoarea estimată, fără TVA, a investiţiei este de 26,35 milioane lei, finanţarea fiind asigurată cu bani de la bugetul de stat.
Un consorțiu de 5 firme italiene a câștigat licitația pentru lucrările de reabilitare a Podului Olt, acesta urmând să fie închis circulației. Reabilitarea se va face după un procedeu tehnic asemănător celui de la Podul Giurgiu- Ruse.
Pentru a intra în capitala Oltului, şoferii nu vor mai trece pe pod, ci vor fi direcţionaţi pe o rută ocolitoare de circa 33 de km. Traficul va fi deviat din localitatea Găneasa- DN 65, pe DN 64, pe o lungime de aproximativ 15 km, până în localitatea Strejești. Din DN 64, unde se va amenaja o intersecţie de tip giratoriu, traficul va fi deviat pe DJ 546G, pe o lungime de 5.7 km, apoi pe DJ 546, pe o lungime de 12,2 km, revenind în DN 65, în Slatina. Deci ruta va fi Găneasa – Strejeşti – barajul de la Moşteni – Curtişoara – Slatina.
Podul Olt are o lungime de 425 metri, are elemente de structură construite în 1932 iar stabilitatea la acțiuni statice, dinamice și seismice este nesatisfăcătoare, arată Ministerul Transporturilor în nota de fundamentare a proiectului. La tabliere, protecția anticorozivă este degradată în proporție de 80%, au apărut coroziunile prin oxidare-rugină, iar calea de rulare are asfalt vălurit și crăpat, rosturi de dilatație degradate și parapete de siguranță deteriorate.
Podul de peste Olt este emblema oraşului şi arată aproape la fel ca cel care a fost inaugurat în 1891. Este a doua încercare de punere în aplicare a arhitecturii fierului, prezentată pentru prima dată la Expoziţia Mondială de la Paris din anul 1899. Construcţia supervizată de inginerul Nicolae Davidescu a fost realizată după succesul celei de la Cernavodă, peste fluviul Dunărea, a lui Anghel Saligny şi reprezintă şi primul pod construit din fier peste un râu intern românesc.
