Mihai Ioana nu au mătrăşit doar fondurile acordate programelor europene destinate rromilor, derulate prin tot felul de organizaţii şi fundaţii din întreaga ţară, ci şi sumele alocate de la guvern. În cele ce urmează o să vă prezentăm ce s-a întâmplat cu o parte din aceşti bani, dar mai ales cu 11 miliarde de lei ce reprezintă un ,,mărunţiş” de care nu se ţine cont.
Urma tocurilor Elenei Udrea prin ţărâna de la Grădinari
Fostul primar al comunei, Dumitru Becheanu, s-a zbătut să prindă şi el ceva bani pentru asfaltarea de uliţe din faimosul program ,,10.000 de km”, cunoscut drept ,,Programul lui Udrea”. Bucuria promisiunii includerii comunei pe lista cu localităţile care primesc bani, pentru 4,2 km, a fost de scurtă durată. În Hotărârea de Guvern prin care se împărţeau banii pentru astfel de investiţii a apărut o eroare. În locul comunei Grădinari a apărut Grădinile. Demersurile pentru asfaltarea uliţelor au fost reluate, actul normativ corectat şi… se putea trece la treabă. S-a dat drumul la licitaţie, a fost stabilit un câştigător şi tot ce mai trebuia făcut era să se treacă la treabă. Şi, iarăşi, ghinion. Guvernul Ponta, instalat la finele lui 2012, a schimbat priorităţile, iar pentru uliţele satului nu mai erau bani. S-au făcut rost de finanţe pentru programul amintit la aproape doi ani. Cum firma care câştigase iniţial licitaţia s-a dovedit ,,nesimţită” şi nu a ştiut cum să fie drăguţă cu noul edil, s-au reluat procedurile pentru stabilirea firmei care să se apuce de asfaltarea uliţelor. Deşi o firmă din Slatina s-a angajat să ducă la bun sfârşit lucrările pentru 2,3 milioane lei, membrii coimisiei de licitaţie au decis, la îndemnul primarului, să stabilească drept câştigătoare o firmă de casă care solicita cu 1,1 milioane de lei mai mult. Situaţia este cunoscută la nivel judeţean, dar şi de organele de control. Orice ar face edilul, va plăti pentru această situaţie. Inginerul agronom pe care l-a băgat la înaintare le-a zis recent unor apropiaţi că nu o să plătească el toate oalele sparte de primar. ,,Dacă e să ne ducem, ne ducem cu toţii!”, ar fi spus omul unor apropiaţi. Omul a început să cam treumure de când noi nu avem ce face decât să luăm la ,,scărmănat” afacerile primarului-tâlhar şi ale apropiaţilor săi. O fi el ,,omul primarului”, o fi profitat şi el de pe urma afacerilor pe care primarul le-a făcut cu banii publici, româneşti sau europeni, dar nu el este ,,capul reţelei infracţionale” şi nici nu este corect să-şi asume toată vina. Aşa că… dacă a început să vorbească printre apropiaţi, o va face şi în faţa judecătorilor. Iar declaraţiile lui vor fi susţinute de cei care, în diverse situaţii, le-au făcut anumite ,,confesiuni” amicilor sau rudelor.
Alte drumuri, alţi bani de dijmuit
Un traseu asemănător au avut-o şi banii alocaţi pentru Proiectul ,,Drumuri de tarla”, finanţat în cadrul Măsurii 125, A2- Infrastructură de acces. Proiectul a fost depus de administraţia din Grădinari condusă de Dumitru Becheanu – Viorel Lungu, în prima sesiune din 2011. Finanţarea proiectului multianual a fost stopată la scurt timp de la aprobare şi reluată de curând, fiindu-i alocată suma de 18 miliarde de lei vechi pentru acest an. Proiectul de mare importanţă pentru comunitatea locală stagnează pentru că, probabil, mai- marii primăriei nu au căzut la înţelegere cu privire la firma care ar trebui să facă drumurile prinse în program. Fiind vorba de sume mari, nivelul comisionului este important pentru că una este ca decidenţii să se aleagă la final cu câteva zeci de mii de lei şi alta este ca sumele să depăşească şase cifre. Dacă mai stau mult să se gândească, lucrarea se va face în cel mai fericit caz în toamnă, când se pun ploile, în grabă, şi vor fi de proastă calitate, iar oamenii se vor chinui ca şi în această primăvară pentru a ajunge la terenurile proprietate ca să le lucreze.
WC-ul de lux din fundul curţii
În timp ce majoritatea autorităţilor locale s-au zbătut să introducă apa şi canalizarea în comune, pentru a scăpa de wc-ul din fundul curţii, la Grădinari, mai-marii din primărie, în frunte cu primarul Mihai Ioana, au o altă viziune despre cum trebuie să modernizeze comuna şi instituţiile din subordine, dar mai ales ce lucrări să desfăşoare şi să finanţeze pentru ca în buzunarele şi conturile lor să ajungă cât mai mulţi bani. Aşa se face că pe wc-ul din curtea şcolii au investit, zică-se, conform hârtiilor de decontare a banilor, peste un milliard de lei. Adică cam tot atâţia cât foloseşte un om normal la cap ca să-şi ridice o casă frumuşică, cu vreo două băi moderne, interioare. Cum au fost justificaţi banii, nu ştim. Omul nostru din primărie nu a reuşit să pună mâna pe devizele de lucrări, ci doar să-şi arunce o privire pe facturi, deşi fiind vorba de bani publici, legea prevede ca toate documentele să fie puse pe site-ul instituţiei care-i cheltuie. Spune legea, dar cine o respectă? În niciun caz primarul de la Grădinari, al cărui scop se pare că este să adune cât mai mulţi bani astfel încât, atunci când părăseşte fotoliul de primar, să aibă din ce se lăfăi, atât el cât şi membri familiei sale.
Tot la acest capitol este bine să amintim şi ce s-a întâmplat la Şcoala din Satu Nou. Nu suspectăm că primarul ar avea vreo legătură cu incendiul care a distrus acoperişul, dar nici nu negăm că suntem siguri că Mihai Ioana şi-a frecat mâinile de bucurie. I s-a oferit ocazia de a mai scoate din visteria locală alţi bani care să ajungă la firma de casă pentru reparaţii. Evident, din conturile acesteia, o parte din bani se întorceau la edil în buzunar. Deh, omul are permanent nevoie de bani, indiferent cât de mulţi ar deţine. Interesant este că edilul nu a fost deloc curios să afle cum a luat foc şcoala, ci doar cum să aloce banii pentru reparaţii care, evident, au fost realizate… Ghiciţi de cine? De aceeaşi firmă de casă. Cu materiale aprovizionate de la acelaşi magazin din Grădinari de la care se aprovizionează de fiecare dată cu tot ce este nevoie.
Dacă nu nouă, poate oamenilor din comună primarul va catadicsi acum să le spună cât au costat reparaţiile. Şi, ca să fie credibil, să afişeze documentele de plată către constructor şi pe cele pentru contravaloarea materialelor.
Garda Forestieră, solicitată la Grădinari
Oamenii din comună sunt extrem de iritaţi de defrişările dispuse de primarul-tâlhar pe cele 6 ha din punctual ,,Arini”. Vegetaţia forestieră de aici a fost ,,rasă” de oamenii lui Ion Bondoc (tatăl profesoarei). Deşi când este întrebat despre situaţia creată aici, Mihai Ioana neagă că ar şti ceva despre persoanele care au distrus vegetaţia forestieră, un filmuleţ realizat în primăvară cu telefonul mobil de către un localnic şi postat pe pagina sa de facebook, că deh, e la modă să ai pagină pe reţelele de socializare, îl contrazice. Cei care au distrus vegeraţia forestieră pot fi uşor identificaţi, iar legătura cu primarul este uşor de dedus chiar şi din ceea ce discută acei indivizi. Oameni care nu au, practic, nicio vină, dar care vor trebui să spună cine i-a pus dacă nu vor să se trezească cu amendă din partea inspectorilor de la Garda Forestieră. Aceştia au luat în atenţie cazul în urma unor sesizări depuse de câţiva localnici deranjaţi de ce s-a întâmplat acolo. Cât priveşte suma plătită pentru activitatea ilegală şi neautorizată dispusă de primar, rămâne să verifice Curtea de Conturi, la controlul de fond. Din unele informaţii, din visteria comunei s-au scos sume frumoase…
Ajutoarele sociale, o altă metodă de furt din banii publici
Schimbarea sistemului de acordare a ajutoarelor, prin plata acestora de către AJPIS, nu pare să-i fi pus probleme primarului din Grădinari, care a făcut din acordarea lor o modalitate de a-şi răsplăti apropiaţii. Prin eliberarea de docmente în fals sau transferarea bunurilor de valoare pe numele unui membru al familiei, persoane care în fapt deţin case imense, construite recent, maşini, animale sau suprafeţe importante de terenuri agricole se află, contrar legislaţiei în vigoare, pe lista beneficiarilor de ajutoare sociale. Asta, în timp ce localnicii îndreptăţiţi, care nu intră ,,în horă alături de primar” şi nu răspund prezent la solicitarea acestuia, nu primesc niciun ban. În capul listei cu beneficiarii de ajutor social se află rubedeniile primarului, urmate de amici şi oamenii de casă, iar la final lista este completată de cei mai săraci locuitori ai comunităţii. Nu toţi pentru că unii nu au înţeles că ,,pâinea şi cuţitul” sunt în mâna primarului, cum îi place lui Mihai Ioana să se laude celor care nu au altceva mai bun de făcut decât să-l asculte.
Conducerea AJPIS Olt este, de obicei, atentă la sesizările mass-media. Sperăm să citească şi aceste rânduri şi să ia la verificat beneficiarii de ajutor social. Măcar pe cei ale căror case vi le prezentăm în acest număr. Credem că, dacă au bani să-şi ridice vile, au şi să-şi asigure pâinea de zi cu zi şi nu au nevoie de ajutorul statului. Avem dreptate, ce ziceţi? Aşteptăm în continuare semnalele dumneavoastră pentru a finaliza lista cu beneficiarii ilegali de ajutoare sociale, pe care să o înaintăm autorităţilor.
Investiţiile în folosul oamenilor lipsesc
În timp ce la Grădinari au fost accesaţi banii europeni în numele rromilor, dar pentru buzunarele primarului, sumele din bugetul local au vizat doar creşterea confortului din primărie. Nici măcar şcoala nu arată a fi una modernă în care să se fi făcut investiţii. Mizeria tronează peste tot, de păienjeni şi gongi nu se ocupă nimeni, cât despre baza materială… nu le trebuie copiilor că doar nu merg la olimpiadele şcolare, par să spună cei din conducere, şi ei apropiaţi primarului-tâlhar şi implicaţi în multe afaceri. Pentru oamenii din comună, pentru creşterea confortului lor, nu s-a făcut nimic. Nici măcar morţii nu au beneficiat de atenţia lui Mihai Ioana, deşi are şi el rude care îşi dorm aici somnul de veci. Ambele cimitire din Grădinari arată jalnic şi îţi dau de înţeles că nimănui nu-i pasă de aceste locaţii speciale. Unii dintre bătrâni au renunţat să mai meargă să mai aprindă lumânări rudelor decedate după ce prin localitate a început să circule zvonul că un localnic a fost cât pe ce să fie muşcat de un şarpe, bine ascuns printre buruienile care au năpădit fie şi ceea ce se numea potecă. Dacă iarba nu a fost tăiată niciodată, ce să mai vorbim de starea gardurilor sau de iluminatul perimetral. Acestea fac parte din categoria viselor localnicilor. Îşi doresc şi ei să meargă în siguranţă, atunci când doresc şi simt nevoia, să aprindă o lumânare părintelui, partenerului de viaţă sau copiilor plecaţi prea devreme spre lumea celor drepţi.
Dacă în cazul incediului de la şcoală Mihai Ioana s-a grăbit să aloce bani ca să repare acoperişul distrus de flăcări ( bine a făcut, dar era foarte bine şi legal ca sumele cheltuite să fie unele la nivelul celor practicate pe piaţă şi nu de câteva ori mai mari), în privinţa localnicilor din Runc inundaţi, care nu mai au nici de unde bea apă, fântânile fiindu-le infestate, nu a mişcat un deget. Ca urmare a nepăsării administraţiei locale, oamenii au scos apa din fântâni, au aruncat var şi continuă să bea apă de acolo chiar dacă analizele recoltate de specialişti au indicat depăşiri ale limitelor admise la mai toţi indicatorii şi au solicitat ca apa să nu mai fie consumată.
Spiritul gospodăresc este prezent la Grădinari doar în centrul localităţii, în zona primăriei şi în curţile apropiaţilor primarului. În rest, Dumnezeu cu mila. Cursurile de apă care străbat comuna s-au transformat în adevărate gropi de gunoi. În lipsa unor poduri sau podeţe acolo unde se impun, ele prezintă un pericol real de inundaţii, în cazul unor ploi torenţiale sau în cantităţi însemnate. Garda de Mediu a semnalat aceste nereguli, a dispus curăţirea albiilor râurilor, termenul avut la dispoziţie pentru remedierea situaţiei a trecut şi nu s-a întâmplat nimic. Poate că e timpul să se treacă la sancţiuni. Unele aplicate nu pe administraţia locală, ci pe numele primarului care nu a luat măsurile necesare ca situaţia să nu mai treneze.
Ca să-şi dea cineva seama de extraordinara preocupare a mai-marilor din primărie pentru aspectul comunei, nu trebuie să facă cine ştie ce investigaţii, ci doar să-şi arunce privirea prin comună chiar şi din maşina cu care o traversează. Buruienile au crescut nestingherite din cauza precipitaţiilor abundente şi a temperaturilor ridicate. Gunoaiele aruncate la întâmplare sunt singurele care îţi dau de înţeles că nu treci printr-o comună părăsită.
Gunoaiele şi, uneori, prezenţa animalelor pe marginea dumului. Cum este cazul în satul Petculeşti. Aici, dar şi în alte zone ale comunei, caii lăsaţi liberi de proprietari au cauzat multe accidente. Unele chiar pe DN 64, un drum extrem de circulat. În plus, tot ei, caii, sunt răspunzători şi de distrugerea permanentă a culturilor agricole din zona de nord a satului. Şi acest lucru nu se întâmplă de ieri, de azi, ci de ani buni fără ca mai-marilor din Grădinari ,,care au pâinea şi cuţitul în mână”, cum se lăuda Mihai Ioana, să le pese de acest aspect. De ce nu o face? Pentru că proprietarii de cai au familii numeroase şi nu e bine să se pună rău cu ei că de acolo îi vin voturile în timp ce proprietarii de terenuri care îşi înfiinţează cu multă trudă şi cheltuială culturile sunt de obicei singuri şi bătrâni, greu de deplasat la vot şi, mai ales, greu de cumpărat cu mici şi bere.
Tineţi aproape! Dezvăluirile legate de activitatea mai-marilor din administraţia din Grădinari vor continua până când anchetatorii vor prelua oficial cazul şi vor declanşa ancheta. Atunci le vom preda lor ştafeta…
