Cresc pe toate drumurile fără sprijin din partea oamenilor a căror sănătate poate fi întărită prin consumul lor. Deşi nu ne costă nimic să le folosim la scară industrială, nu o facem. O fac europenii. Mai toţi. De măceşele noastre au nevoie în primul rând olandezii. Mai multe firme din industria farmaceutică şi cea pentru cosmetice au încheiate contracte pentru sute de tone de astfel de fructe de pădure. Doar din judeţul Olt vor lua drumul ,,Ţării lalelelor” peste 160 de tone.
Direcţia Silvică Olt, lider în zonă
Judeţul Olt va exporta cea mai mare cantitate de măceşe din ţară. Potrivit directorului Direcţiei Silvice Olt, Cătălin Matei, până la finele acestei luni vor trebui să ajungă la mai multe firme din domeniul farmaceutic şi al cosmeticelor din Olanda peste 160 de tone. Pentru recoltarea acestora s-a pus în mişcare toate structurile din subordinea instituţiei, pădurarii şi zeci de persoane din mai multe localităţi ale Oltului, zone în care măceşele din flora spontană sunt din abundenţă. Cea mai mare cantitate de măceşe va fi recoltată de pe raza Ocolului Silvic Slatina.
,,De pe raza Ocolului Silvic Slatina estimăm să recoltăm peste 50 de tone de măceşe. Dacă ni se va cere, vom creşte această cantitate pentru că avem de unde”, a susţinut şeful Ocolului Slatina, Constantin Mitrică.
Primele tiruri vor lua drumul Olandei în câteva zile. De pe urma contractelor pentru exportarea măceşelor din Olt, Direcţia Silvică speră să obţină un profit de 100.000 lei ( cca un miliard de lei vechi).
Nu orice măceşă poate fi exportată
Ion Paraschiv, pădurar la Verguleasa, ne-a declarat că nu orice măceşe sunt bune pentru a fi exportate. Potrivit celor susţinute de acesta, fructele care pot face obiectul contractelor încheiate de Direcţia Silvică Olt trebuie să fie de culoare roşie, ajunse la maturitate, trebuie să fie sănătoase, să provină de la tufele sălbatice şi acestea să nu fie pe marginea drumurilor intens circulate, astfel încât fructele să fie extrem de prăfuite.
Nu sunt admise fructele de culoare gălbuie, chiar dacă de la recoltare până la livrare fructele mai stau depozitate, timp în care continuă procesul de coacere, pentru că le scade calitatea. În astfel de situaţii sunt probleme şi legate de cantitate, dacă nu sunt atenţi, pădurarii care sunt cei care recepţionează cantităţile de măceşe de la culegători fiind obligaţi să fie atenţi la toate aspectele legate de calitatea şi cantitatea fructelor recoltate.
Muncă dificilă şi cam prost plătită
Culegătorii de măceşe primesc pentru fiecare kilogram recoltat 1,5 lei. Suma este considerată de oameni ca fiind mică în raport cu munca prestată.
,,Este destul de greu să recoltezi măceşe. Te rupi din cauza mărăcinilor, atât pe mâini cât şi pe picioare, iar seara când te speli de doare-n suflet, dar ce să facem. Nu avem ce face, avem nevoie de bani. Pleacă la şcoală copii şi le trebuiesc multe. Au nevoie de uniforme, de ghiozdane şi rechizite, de unde să le luăm şi pe ce dacă nu avem decât ajutorul social?”, ne-a întrebat retoric o femeie din Teslui, după ce ne-a mărturisit că pentru ea această campanie de recoltare a măceşelor este o oportunitate de a face o brumă de bani.
Dacă îşi închipuie cineva că de pe urma muncii culegătorilor are de profitat Direcţia Silvică Olt, care speră să obţină un profit de 100.000 de lei de pe urma celor 160 de tone de măceşe olteneşti livrate olandezilor, se înşeală.
Olandezii se aleg cu… potul cel mare
Cei care adună profitul de pe urma măceşelor olteneşti sunt olandezii pentru că, spre deosebire de ai noştri, ei au fabrici de medicamente şi cosmetice conduse de oameni deştepţi, care cunosc efectele deosebite ale măceşelor. Le preferă pe ale noastre nu pentru că ar fi unice, ci pentru că sunt destul de ieftine. Pentru un kilogram de măceşe ei dau de zece ori mai puţin decât ar obţine dacă ar fi să le valorifice sub formă de pulbere. Cum însă folosesc măceşele zdrobite bine pentru producerea alifiilor, ei obţin un profit mult mai mare. Pentru 10 ml de alifie, cer cât dau pe 10 kilograme de măceşe dar folosesc cam 1% pulbere de măceşe pentru producerea ei. Evident, alifiile produse în Olanda din măceşele olteneşti sunt importate, printre alte ţări, şi în România. Astfel, olandezii sunt cei care se aleg cu… potul cel mare al afacerilor cu măceşele noastre.
Măceşele, sănătate curată
Măceşele recoltate în Olt sunt destinate industriei farmaceutice şi a celei de cosmetice din Olanda, aceste fructe de pădure sunt căutate pentru conţinutul mare de vitamina C, fiind recomandate tuturor persoanelor dar în special convalescenţilor.
Datorita acidului ascorbic (vitamina C) şi acidului dehidroascorbic cu care formează un sistem redox, acestea joacă un rol important în oxidoreducerile biologice şi respiraţia celulară. Vitaminele (în special vitamina P), scad permeabilitatea şi fragilitatea capilarelor, normalizând circulaţia sângelui.
Măceşele completează necesarul de săruri ale organismului şi au acţiune diuretică. Sunt un bun tonic, vitaminizant şi vasodilatator arterial. Impiedică formarea calculilor renali, fapt pentru care sunt recomandate în bolile căilor urinare şi la rinichi. Măceşele au însuşirea de a mării secreţia biliară fiind indicate în afecţiunile ficatului, dar şi în stările de inflamaţie interstinală.
Mod de utilizare în casă
Măceşele pot fi folosite în casă sub formă de decoct: În 500 ml apă care fierbe se pun două linguriţe de fructe uscate şi zdrobite. După ce se pun măceşele se dă vasul la o parte de pe foc, se răceşte, se strecoară şi se îndulceşte după gust. Se bea călduţ sau rece în cursul unei zile. Este foarte bun pentru revigorarea întregului organism. Pot fi folosite şi pentru prepararea unei băuturi răcoritoare prin amestecarea a 100 g măceşe zdrobite cu un litru de apă rece, după ce se lasă la macerat timp de 12 ore şi se îndulceşte. Fructele de maceş, din care s-au eliminat sâmburii şi perii, pulverizate şi amestecate cu miere de albine, se recomanda pentru eliminarea viermilor intestinali.
