Astăzi, de 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii. Dacă astăzi doar femeile poartă tradiționalul vestitor al primăverii, cel mai adesea sub formă de bijuterii, în trecut mărțișorul era purtat și de bărbați, ca un talisman aducător de noroc.
Protector de deochi și farmece, mărțișorul era purtat în trecut de bărbați sau femei, feciori sau fete, indiferent de sex sau vârstă. Era format dintr-un fir răsucit alb-negru, pentru ca mai apoi șnurul să fie alb și roșu. Apoi i s-a atașat un ban de argint și oferit de nași, părinți sau bunici. „Era purtat nu numai de către femei, ci și de bărbați, indiferent de vârstă, ca un talisman, ca o amuletă protectoare împotriva deochiului sau farmecelor. Se purta până ce înflorea primul pom, de crengile căruia se agăța.”, spune Claudia Balaș, etnograf Muzeul Județean Olt.
În mod tradițional, Martișorul se prinde în piept sau la mână înainte de răsăritul soarelui. Se spune că persoana care poartă mărtișor mai multe zile consecutiv, în perioada 1- 9 martie, în unele zone pe toată perioada lunii martie, fie până la Florii, fie până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, fie până la zărirea primului copac înflorit, va avea noroc tot timpul anului.
În credința populară, mărțișorul poartă noroc, apără de forțele malefice, previne îmbolnăvirile, ține deoparte deochiul.
Astăzi, obiceiul păstrat din timpuri dacice a suferit schimbări. Este purtat doar de fete și femei și, de regulă, sub formă de bijuterii.
