Astăzi, creștinii ortodocși îl serbează pe purtătorul de biruință, Sf Mucenic Gheorghe. Peste un milion de români poartă numele sfântului mucenic Gheorghe, protectorul naturii înverzite, al vitelor și oilor.
Azi, numeroși români care poartă numele Sfântului Gheorghe își sărbătoresc onomastica. Cei mai mulţi bărbaţi poartă numele Gheorghe, George, Georgian, Gheorghiţă, Georgel, Gigi, Gigel, Georgică, Gică, Ghiţă, Ghiorghe, Giorgian, Ghiorghiţă sau Ghiorghi. La prenume feminine, cele mai multe sunt Georgiana, apoi Georgeta, Gheorghiţa, Gina, Gherghina, Geta, Giorgiana, Gica, Ghiorghiţa sau Georgica.
Ca orice sărbătoare creștină, și ziua de Sf Gheorghe aduce cu ea credințe populare, superstiții și obiceiuri, specific fiecărei zone și transmise din bătrâni. Multe dintre ele nu se mai păstrează de generațiile tinere, fiind doar povestite de bătrâni, însă există și sate unde se păstrează cu sfințenie.
În această zi, bărbații nu trebuie să uite să pregătească ogorul de vară. Aceștia trebuie să gătească porțile caselor cât și casele pentru sosirea vremii. Ei pun ramuri înverzite sau crenguțe cu flori care au apărut deja în luna aprilie. Ramurile verzi se pun și la mormintele neamurilor.
Cum Sfântul Gheorghe este și protectorul necuvântătoarelor , trebuie hrănite și animalele. Ramurile verzi trebuie puse și în grajduri iar pasările de curte nu trebuie hrănite cu grăunțe, ci doar cu ierburi și alte plante verzi.
În această zi este interzis să speli sau să calci haine. Legenda spune că cei care spală haine în această zi, vor plânge tot restul anului iar apa folosită pentru haine se va transforma în șiroaie de lacrimi.
Există anumite zone din România, unde, în ziua de 23 aprilie, bărbații nu au voie să iasă din casă cu capul descoperit.
În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau pe vremuri că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. În această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până în anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, ele credeau că vor fi înzestrate cu toate virtuţile şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.
„Urzicatul” era un alt obicei, practicat de tinerii din comunităţile tradiţionale bucovinene. Întrucât sărbătoarea deschidea o perioadă solicitantă, tinerii se atingeau, pe furiş, peste părţile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică, nutrind convingerea că în felul acesta vor fi mai ageri, mai harnici şi mai sănătoşi de-a lungul întregii veri care urma să înceapă.
Realitatea Oltului urează LA MULȚI ANI tuturor celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Să fiți sănătoși și să aveți parte de bucurii și împliniri!
