A început Postul Crăciunului: Semnificații, tradiții, zilele de dezlegare la pește

101

Astăzi a început Postul Crăciunului, cel mai lung pe care credincioșii trebuie să-l respecte pentru că durează 40 de zile. În acest timp există și câteva zile de dezlegare în care aceștia au voie să mănânce de ‘dulce’, așa cum se numește în popor, adică și alimente de origine animală.

Aseară, creștinii au lăsat sec pentru Postul Crăciunului. Postul Crăciunului mai este numit și Post al bucuriei- sunt multe zile cu dezlegare la pește. În anul 2023, pe toată perioada Postului Crăciunului, sunt zile de dezglegare la pește astfel:

  • Marți, 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
  • 25 noiembrie;
  • 26 noiembrie;
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei;
  • 3 decembrie
  • 4 decembrie;
  • 5 decembrie;
  • 6 decembrie – Sfântul Nicolae;
  • Joi, 7 decembrie;
  • 9 decembrie;
  • 10 decembrie;
  • 12 decembrie;
  • 16 decembrie;
  • 17 decembrie;
  • 18 decembrie.

În Postul Crăciunului se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea, miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Tradiții, obiceiuri, superstiții

Dacă vremea în Postul Crăciunului nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă și le spală bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfruptă cu produse interzise în zilele de post ce vor urma.

Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beția.

Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.

În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală haine până după Bobotează și nu se mai toarce.