Ziua Sânzienelor sau Drăgaica- tradiții și superstiții

870

Ziua de 24 iunie este cunoscută în calendarul popular drept Ziua Sânzienelor sau Drăgaica. Acestea sunt zânele bune din casa ielelor, dar dacă nu le este respectată sărbătoarea ele devin asemenea Rusaliilor, care sunt zâne rele. Tot azi, credincioșii sărbătoresc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitor în apele Iordanului.

24 iunie este ziua în care Sânzienele sau Drăgaica sunt sărbătorite. Aceste zâne bune din clasa ielelor se spune că sunt niște fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii și dansează voios. Tot astăzi se celebrează și nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Etnologul Marcel Lutic spune că Sânzienele „sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc”.

Sânzienele țin de cultul vechi al soarelui și în unele zone sărbătoarea se numește „Cap de vară”.

Ziua de Sânziene este considerată zi sfântă și nimeni nu are voie să lucreze când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Obiceiuri și tradiții de Sânziene

Fetele tinere care își caută sortitul aruncă o cunună de sânziene pe acoperișul casei și, dacă aceasta rămâne pe acoperiș, fata urmează să se mărite chiar în acest an, iar dacă ajunge pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă, pentru a ști câți ani mai trebuie să aștepte pe „Făt Frumos”.

Altă tradiție presupune ca această cunună să fie aruncată pe colțul casei, iar fata vine dimineața și o ia. Ea duce cununa în ocolul vitelor și, cu ochii închiși, o dă de mâncare unei vite. După cum arăta această vită avea să arate și viitorul soț al fetei.

În noaptea de 23 iunie, fetele pun sub pernă flori de sânziene, pentru a-și visa ursitul.

Fetele măritate își înfășoară mijlocul cu flori de sânziene, pentru a nu avea dureri la muncile agricole.

Din florile de sânziene, spice de grâu sau alte plante, fetele își făceau cununi cu care se împodobeau și jucau apoi dansul Drăgaicei pentru a aduce gospodăriei belșug și pentru a proteja locuințele și ogoarele. Din vremuri vechi se spunea că odată cu drăgaicele și soarele juca la amiază și stătea mai mult pe cer decât de obicei.

De asemenea, sărbătoarea este un bun prilej pentru a sărbători muncile agricole specifice verii și soarele. În multe zone din țară se fac focurile pe dealuri, iar în unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse înconjurând casa, ogoarele și grajdurile.

În multe zone din România, în ziua de Sânziene se fac și pomeni pentru morți, de moșii de Sânziene, având în vedere că superstițiile spun că în noaptea de 23 spre 24 se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană.