Muzeul Județean, despre cele trei vizite ale lui Cuza la Slatina și urmările acestora

82

În preajma zilei Unirii principatelor, Muzeul Județean a dat publicității câteva aspecte ce-l leagă pe ,,Domnul Unirii” de reședința Oltului, cu ocazia vizitelor efectuate la Slatina în 1859,1862 și 1864. În cele postate pe pagina de socializare a instituției se amintesc și o parte din urmările acestor vizite, unele dintre ele deloc pe placul șefilor urbei.

,,Între 17 și 30 iunie 1859, Cuza a întreprins o călătorie prin câteva „districte de Munte și România Mică, prilej cu care a trecut la întoarcerea spre București, prin Slatina și Caracal. Scopul declarat al vizitei a fost inspectarea armatei, cu toate că neoficial se urmărea contracararea opoziției făcute de conservatori în teritoriu, care susținuseră drept candidați la domnie pe Gheorghe Bibescu (1842-1848) și Barbu Știrbei (1849-1856) și erau nemulțumiţi de dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Sfătuit de Vasile Alecsandri, domnitorul a decis să meargă în Muntenia și Oltenia.
În această călătorie a fost însoțit de Scarlat Fălcoianu, Ministrul de Externe în exercițiu și de generalul Alexandru D. Macedonski, titularul Ministerului de Război. A vizitat cu acest prilej și orașele Târgoviște, Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Turnu Severin și Craiova. Venind dinspre Craiova, Alexandru Ioan Cuza a sosit la Slatina în duminică zilei de 28 iunie 1859. Aici a vizitat „toate stabilimentele publice și a făcut o revistă dorobanților. A vizitat după aceea și orașul Caracal, unde încă de la intrare a fost întâmpinat „de o mulțime de locuitori țărani care i-au prezentat diferite plângeri. I-au mai adresat petiții și funcționarii orașului, iar domnul „a luat mai multe note”.
Modul în care a decurs călătoria lui Alexandru Ioan Cuza în orașele capitale de județ din Muntenia și Oltenia, între care și Slatina, este relatat în gazeta „Anunțătorul Român” în următoarele cuvinte: „În această scurtă călătorie, domnitorul s-a aplicat mai cu deosebire a inspecta puterile noastre armate și a studia starea în care se află instrucția publică. A îmbărbătat prin alocuțiunile sale, scurte dar pline de cel mai călduros patriotism, pe ostașii de toate armele și a remunerat serviciile lor; iar pe institutorii primari, adunați în capitalele districtelor pentru această ocazie, s-a sărguit a-i lumina însuși asupra marei lor misiuni care este de a forma noile generații. Domnitorul nostru speră ca instrucția publică și armata vor întări și vor împinge înainte nația pe calea de înflorire, de prosperitate, de putere și de naționalitate, cale în care a pus-o Convenția de la Paris, și pe care o va urma fără preget alesul ei de la 24 ianuarie”.
În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza a vizitat din nou Slatina, prilej cu care a inspectat activitatea instituțiilor publice locale. Cu această ocazie la Prefectură, un locuitor al orașului i-a prezentat o pâine veche și mucedă spunându-i: „Iată, Măria Ta, ce pâine mâncăm noi!” La revenirea în capitală, domnitorul l-a destituit pe prefectul Vasile Gârleșteanu (aprilie-august 1862), numindu-l în funcție pe Costache Rizescu (12 august 1862 – 21 august 1863).
Doi ani mai târziu în 1864, aflat în călătorie spre Craiova, Cuza a poposit din nou la Slatina, unde a servit masa. Și de această dată a fost înconjurat de populația orașului, în frunte cu prefectul C. Manu, cu simpatie și cordialitate („caldă primire și țârmonie”).” aupostat reprezentanții Muzeului Județean Olt pe pagina de facebook.