După 103 ani de formare a dascălilor, Liceului Pedagogic din Slatina ar putea să i se DESFIINȚEZE specializarea ÎNVĂȚĂTOR. Scrisoare deschisă către Președinte, Parlament, Guvern și Ministerul Educației

153
A dat țării mii de educatori și învățători, fiind singura unitate de învățământ din județul Olt care școlarizează viitoarele cadre didactice și artiști. Cu o tradiție de peste un secol în formarea dascălilor, Liceul Teoretic Nicolae Titulescu Slatina, cunoscut drept Liceul Pedagogic, ar putea rămâne fără specializarea educator- învățător. Iar situația se aplică tuturor liceelor pedagogice din țară, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar. Acestea au semnat o Srisoare Deschisă adresată ministerului de resor, dar și președintelui țării, Guvernului și Parlamentului.

Liceul „Nicolae Titulescu” Slatina, cunoscut drept Liceul Pedagogic, se poate lăuda cu 103 de ani de existență, timp în care a format numeroase cadre didactice. În 1925, în județul Olt finalizau cursurile profilului educatori- învățători primii 72 de absolvenți, menționați în anuarul judeţului, la pagina 95, ca absolvenți ai  Şcolii Normale „Preda Buzescu”- „cari au ocupat locuri în învăţământul primar rural, din judeţul nostru şi din judeţele învecinate”. Pentru prima dată de la înființarea liceelor pedagogice, acesta ar fi în situația să nu mai formeze educatori-învățători. Dacă proiectul de Lege a învățământului preuniversitar se va aproba în actuala formă, acestea ar putea fi ultimele generații de învățători fomați liceal.

Decizia care afectează grav baza formării dascălilor din România a atras numeroase critici, printre cei vocali numărându-se și un învățător din Slatina, expert ARACIP. ,,Pentru cei care nu mă cunosc pot părea subiectiv. Absolvent de pedagogic (1972-1977), 33 de ani cadru didactic la pedagogic din care aproape 20 ca director adjunct…Spun asta doar ca să sugerez că „fenomenul” pedagogic îmi este foarte cunoscut. S-a mai desființat. Știu ce s-a întâmplat și la multe evenimente am participat. Ar fi mult de povestit. Sunt aproape pensionat, deci nu ar trebui să mă mai intereseze. Dar…cred că se comite din nou o mare greșeală. Argumentele mele sunt bazate pe experiența de peste 46 de ani de învățământ. Sunt multe. Aș vrea să știu argumentele celor care propun asta. Îi invit la orice post de televiziune la discuție.,, a postat profesorul Nicolae Sulger pe pagina sa de socializare, zeci de colegi exprimându-și aceeași dezaprobare pentru demersul legal al ministerului.

Alături de liceul din Slatina, și liceele pedagogice din: Câmpulung Muscel, Arad, Târgoviște, Constanța, Ploiești, Piatra Neamț, Abrud, Braşov, Zalău, Făgăraș, Roman, Brăila, Giurgiu, Buftea, București, Călărași 1, Târgu Mureș, Deva, Blaj, Sighetu Marmației, Galaţi,  Râmnicu Vâlcea, Slobozia, Tulcea, Medgidia, Năsăud, Beiuș, Târgu Jiu- în total 29- au semnat o scrisoare deschisă adresată președintelui României, Parlamentului și Ministerului Educației, astfel încât să nu se deființeze specializarea de învățător.

Ministerul Educației nu a prezentat public o analiză sau motivele pentru care aplică această măsură.

Redăm conținutul scrisorii deschise:

Către,

Administrația Prezidențială,

Parlamentul României,

Guvernul României,

Ministerul Educației

Având în vedere informațiile apărute în mass-media legate de proiectul de Lege a învățământului preuniversitar, conform cărora liceele și colegiile pedagogice nu vor mai avea specializarea de învățător, cadrele didactice din întregul sistem de învățământ pedagogic își exprimă dezaprobarea față de această decizie, care afectează grav baza formării dascălilor din România.

Încercări de desființare a acestui profil au mai existat în perioada postdecembristă, dar timpul a dovedit că au fost decizii eronate și s-a revenit asupra lor.

Argumente:

  1. Urmând acest profil vocațional, elevii au șansa ca de la vârstă fragedă să se pregătească temeinic pentru profesia de dascăl, într-un mediu care le oferă atât cunoștințe teoretice, cât și competențe și abilități metodice în cadrul practicii pedagogice desfășurate timp de patru ani. Prin școlile de aplicație, se oferă posibilitatea elevilor să-și desfășoare practica pedagogică observativă și de predare în condiții optime pe parcursul celor patru ani de studiu.
  2. Absolvenții liceelor pedagogice au obținut rezultate deosebite la examenul național de titularizare în învățământul preșcolar și primar, iar în instituțiile de învățământ unde au fost încadrați au primit aprecieri prin care se confirmă temeinicia pregătirii psihopedagogice.
  3. Absolvenții profilului pedagogic au ocupat posturi didactice și au continuat studiile universitare la facultățile de științe ale educației, ceea ce demonstrează că cele două nivele de învățământ se completează și nu se exclud.
  4. Nu credem că se pot echivala anii de pregătire din liceul pedagogic și completarea procesului de perfecționare din universitate, adică șapte ani de studiu, doar cu formarea din mediul universitar, adică trei ani.
  5. Este cunoscut că unitățile de învățământ de stat și particulare solicită cadre didactice care au la bază liceele pedagogice.
  6. Optăm pentru specializarea educator-învățător cu calificările: educator/ educatoare pentru educație timpurie (ciclul antepreșcolar și preșcolar) și învățător/ învățătoare (ciclul primar)
  7. Condiționarea absolvenților de profil pedagogic, specializarea învățător/învățătoare care se încadrează în sistemul național de învățământ pentru ocuparea funcției didactice de învățător/învățătoare, de absolvirea unei forme superioare de învățământ într-o perioadă de 6-7 ani.

Modernizarea învățământului nu înseamnă doar forme noi, preluate ca atare, ci, mai ales, păstrarea fondului, a tradiției care și-a dovedit viabilitatea de-a lungul anilor. Credem că, în aceste condiții, adaptarea ar fi cuvântul – cheie. Trebuie mers înainte cu ceea ce avem deja bun, fără să dărâmăm tot pentru a construi edificii fără bază. În plus, ar trebui cerută și părerea tuturor celor implicați în procesul instructiv-educativ.