Cătălin Grecu susține modificarea Legii 407 din 2006 astfel încăt să permită vânarea cormoranilor

77

Mai mulți parlamentari români printre care și deputatul Cătălin Grecu doresc modificarea Anexei nr.1, lit.B, pct.10 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006 în sensul permiterii vânării cormoranilor. Potrivit expunerii de motive, aceste păsări se fac responsabile de diminuarea peștelui din Deltă, iar, mai nou, și de reducerea peștelui de cultură din amenajările existente pe întreg teritoriul României.

Primul politician care a atras atenția asupra pericolului pe care-l reprezintă cormoranii pentru peștele din Dunăre a fost ministrul Agriculturii Petre Daea, în primul său mandat. Deși mulți au luat în derâdere afirmațiile sale, există studii internaționale care vin să confirme acest lucru. ceste studii sunt invocate și de parlamentari actuali care au luat inițiativa modificării Anexei nr.1, lit.B, pct.10 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006. printre aceștia se numără și deputatul de Olt, Cătălin Grecu.

Creşterea rapidă a populaţiei de cormorani se datorează faptului că aceste păsări: sunt protejate, sunt foarte mobile, ocupând continuu noi teritorii, şi sunt, practic, fără duşmani naturali.
Ca urmare a studiilor întreprinse de cercetători din Republica Cehă, Germania şi România s-a determinat faptul că un consum zilnic mediu pe cap de cormoran este de aproximativ 500 grame, ceea ce înseamnă că un cormoran consumă aproximativ 150 kg de peşte pe an.

În ultimii 20 de ani s-a observat o masivă migraţie a cormoranilor din apele naturale, unde hrana s-a redus, în fermele de acvacultură unde hrana este abundentă. Prezenţa cormoranului o putem observa pe întreg teritoriul României, nu doar în zonele tradiţionale de prezenţă (Delta Dunării şi de-a lungul cursului fluviului Dunărea). Ei au migrat în căutare de hrană şi spre zone ca Banat, Transilvania, Moldova. în România principalele specii de peşti care reprezintă hrana cormoranilor sunt ciprinidele, în principal crapul, dar şi toate celelalte specii de cultură.” se arată în expunerea de motive.

în România sunt raportate 3 (trei) specii de cormorani: Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo sinensis); Cormoranul mic ( Phalacrocorax pygmeus);  Cormoranul moţat (Phalacrocorax aristotelis).