Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită la data de 14 octombrie în calendarul ortodox. Este o zi încărcată de tradiții și obiceiuri pe care creștinii le păstrează an de an.
Cunoscută și sub numele de sfânta Vineri, Sfânta Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei, este sărbătorită în fiecare an pe 14 octombrie. Peste 52.000 de credincioşi au trecut pe la baldachinul din curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru a se închina şi ruga la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a celor nevoiaşi.
Ca la orice sărbătoare, în această zi nu este voie să se spele, să se calce, să se facă treburi prin gospodărie sau în afara ei. Conform tradiției, cei care vor face aceste lucruri vor avea dureri de cap.
Femeilor care vor coase sau care vor toarce o să le apară negi pe mâini, după cum se spune în popor. Pe de altă parte, dacă bărbații vor munci în această zi, casa lor va fi lovităde trasnet.
Este ziua în care se fac pomeni pentru cei care au murit fără lumânare. Gospodinele trebuie să dea de pomană must, vin roșu sau lipie ori pâine, dar să nu ofere poame cu cruce, nuci, castraveti ori pepene rosu.
Se mai spune în popor că Parascheva este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora, așă că femeile care vor să se mărite trebuie să se roage ei.
Cuvioasa Parascheva este considerată și ocrotitoarea femeilor însărcinate, care trebuie să dea de pomană copiilor săraci. În acest fel, pruncul o să fie protejat, iar nașterea va fi una ușoară.
În această zi se pregătesc oile pentru iarnă. Se spune din bătrâni că ciobanii nu trebuie să cioplească nimic, altfel mieii vor fi tărcați.
Se poate spune cum va fi iarna după comportamentul oilor. Astfel, dacă în această zi oile dorm înghesuite, se anunță o iarnă lungă și friguroasă. Dar dacă oile dorm separate, se pare că iarna va fi una blândă.
Începând din 1955, Biserica Ortodoxă Română a decis sărbătorirea hramului Sfintei Cuvioase Parascheva pe data de 14 octombrie, motiv pentru care în preajma acestei zile Iaşiul devine cel mai mare centru de pelerinaj din ţară. La moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, dar şi la cele ale sfinţilor aduşi special în pelerinaj cu această ocazie, vin să se închine numeroşi credincioşi din ţară şi din străinătate.
Credincioşii care vin în această perioadă la Iaşi se pot închina şi la moaştele Sfântului Gheorghe Pelerinul, a cărei raclă este aşezată în acelaşi baldachin în care se află moaştele Sfintei Parascheva.