Schimbările climatice se resimt deja în România, iar temperaturile vor crește în medie pe întreg teritoriul țării, dar acest lucru nu se va întâmpla într-un mod uniform. Cel mai sumbru scenariu indică faptul că temperaturile medii anuale vor crește cu aproximativ 8°C în lunile de vară până la finalul acestui secol, grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu până la 80%, iar zilele cu precipitații se vor reduce, însă vor crește în abundență, sugerează Roxana Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Climatologii sunt pesimiști în ceea ce privește schimbările de temperaturi în România. Cel mai sumbru scenariu prevede creșteri de temperaturi medii anuale cu aproximativ 8°C în lunile de vară până la finalul acestui secol, iar zăpada se va reduce sau chiar va dispărea
„În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1°C, o creștere comparabilă cu media globală. Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme. În funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp. De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării. Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4°C în cel mai pesimist scenariu”, remarcă Roxana Bojariu, care mai este și coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Cele mai mari schimbări climatice se vor înregistra după anul 2050, conform Roxanei Bojariu.
Precipitațiile se vor reduce, dar vor crește în abundență, iar cantitățile medii sezoniere de zăpadă vor scădea drastic pe întreg teritoriul țării.
„Numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor. Pentru viitorul apropiat (2021-2050) vom observa o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 % în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu.
Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80%, comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001, în regiuni din vestul, centrul și sudul României. În munți, reducerea este mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist”, indică Roxana Bojariu.
Totodată, fenomenele extreme precum creșterea intensității și frecvenței valurilor de căldură și creșterea intensității precipitațiilor vor avea loc simultan cu schimbările regimului mediu al temperaturilor și precipitațiilor.
„În marile aglomerări urbane, efectele schimbării climatice sunt amplificate de mediul artificial construit ce determină, de exemplu, formarea insulei de căldură a orașului. Datorită izolării solului de atmosferă, scurgerea la suprafață a apei este amplificată și inundațiile urbane sunt și ele amplificate în orașe. Spațiile verzi și lacurile care acționează ca rezervoare favorizează infiltrarea apei în sol și reduc din impactul inundațiilor urbane”, mai spune Roxana Bojariu.
România va avea în continuare 4 anotimpuri dar caracteristicile acestora se vor putea schimba în următorii ani.
