Un fost șef al Școlii de Poliție Slatina, printre inculpații în Dosarul Mineriada, retrimis azi de Înalta Curte la procurorii militari. Care a fost implicarea sa- RECHIZITORIU

440

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis azi în Dosarul Mineriadei din iunie 1990 că ancheta trebuie refăcută, astfel că dosarul a fost retrimis la procurorii militari, la doi ani după ce aceştia au anunţat că au încheiat cercetările. Printre inculpați se află și un fost șef al Poliției Slatina, în iunie 1990 comandant al Școlii de Poliție Băneasa. Acesta a declarat procurorilor că au fost reținute și cazate în garajul unității de la Băneasa aproximativ 400 de persoane.

Înalta Curte retrimite Dosarul Mineriadei din 1990 la procurorii militari, pentru a reface ancheta. Decizia de azi nu este definitivă și poate fi contestată cu apel atât de Parchet, cât și de părțile vătămate. În ianuarie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus introducerea mai multor instituţii ale statului, printre care Guvern, SRI, Jandarmerie, Parchetul General, ca părţi responsabile civilmente în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”, instituţii ar putea plăti daune victimelor Mineriadei, în cazul unei decizii a Instanţei supreme.

Printre inculpați se află și generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost şef al Şcolii de Poliţie Slatina la începutul anilor ’90, pe timpul Mineriadei fiind comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne.

Cum a acționat Dobrinoiu.  Rechizitoriu:

«La data de 12 iunie 1990, între orele 22-24, în biroul colonelului Bîtlan Dumitru (şeful Poliţiei Capitalei) a avut loc întâlnirea reprezentanţilor forţelor care au luat parte la operaţiunile de “eliberare” a Pieţii Universităţii din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, respectiv: ministrul de interne generalul Chiţac Mihai, adjunctul acestuia generalul Diamandescu Corneliu, şeful Serviciului Român de Informaţii Măgureanu Virgil, adjunctul acestuia – generalul Stan, comandantul trupelor de pază şi ordine generalul Bunoaica, şeful Şcolii de ofiţeri de la Băneasa – colonelul Dobrinoiu Vasile, procurorul general adjunct Mugurel Florescu, şefii sectoarelor poliţiei din capitală şi locţiitorii, şeful grupului de pompieri din capitală şi generalul Paul Romulus- şeful Comenduirii de garnizoană a Ministerului Apărării Naţionale. Colonelul Bîtlan Dumitru a declarat că degajarea Pieţii Universităţii nu a avut la bază o informaţie precum că acolo s-ar pregăti o lovitură de stat. Colonelul Bîtlan a mai subliniat că acţiunea de degajare a Pieţii Universităţii a durat aprox. 30 de min. şi s-a încheiat la ora 5, iar puţinii manifestanţi care erau în zonă nu au opus rezistenţă şi s-au retras fugind.

Colonelul Dobrinoiu Vasile, comandantul Şcolii de ofiţeri de Poliţie de la Băneasa, a declarat că pe data de 12 iunie 1990, în jurul orei 18, a fost sunat la Şcoală de generalul Diamandescu care l-a convocat la o şedinţă cu ministrul Chiţac având ca obiect prezentarea de către acesta a planului de degajare a Pieţii Universităţii. Martorul spune că la această şedinţă au mai participat şi procurorul general adjunct Mugurel Florescu. Pentru Şcoala de Poliţie s-a stabilit un efectiv de 250 de elevi care trebuiau plasaţi în patru locuri din Piaţa Universităţii pentru a putea intreveni în caz de nevoie. Elevii au fost transportaţi de la şcoala din Băneasa în Bucureşti cu autobuze care au fost parcate în Piaţa Universităţii în zona Muzeului de istorie a mun.Bucureşti şi în zona Ministerului Agriculturii. Elevii (viitorii ofiţeri de poliţie având vârsta de crica 20 ani) au intrat în conflict cu manifestanţii, acest conflict degenerând în acţiuni violente care au avut ca urmare 26 de răniţi din rândul elevilor.

Conform declaraţiei colonelului Dobrinoiu Vasile, în seara de 12 iunie 1990, la şedinţa din biroul lui Bîtlan, între orele 22 si 24, au fost prezenţi şi Virgil Măgureanu, şeful Serviciului Român de Informaţii şi locţiitorul acestuia – generalul Stan. Conform declaraţiei colonelului Dobrinoiu Vasile, cei care au dat indicaţii la această şedinţă despre modul cum să se acţioneze au fost exclusiv următorii: ministrul de Interne – generalul Chiţac Mihai, adjunctul acestuia – generalul Diamandescu Corneliu şi Măgureanu Virgil – şeful Serviciului Român de Informaţii.

Martorul col. Dobrinoiu precizează că la data de 14 iunie 1990 a primit ordin de la generalul Diamandescu şi de la ministrul de Interne Chiţac Mihai, acesta din urmă dând chiar ordin scris, să primească la unitatea de la Băneasa persoanele reţinute în Piaţa Universităţii. Astfel, în 14 iunie 1990, începând cu orele 14, au început să fie aduse în unitate primele persoane reţinute care au fost cazate în garajul unităţii. Au fost reţinute în unitatea de la Băneasa aproximativ 400 de persoane.«

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment