O nouă faţă pentru al treilea parc natural din Europa

1030

Un parc care “să se învârtă după soare” şi-a propus administraţia caracaleană pentru Parcul Constantin Poroineanu, cel mai important obiectiv de arhitectură peisagistică din județul Olt şi unul dintre parcurile naturale cele mai frumoase din România, recunoscut în Europa ca cel de-al treilea parc natural ca dimensiune. Odată rezolvată problema cărţii funciare, după încheierea celor 54 de litigii ale primăriei cu proprietarii din zonă, anul acesta se va realiza documentaţia unui proiect prin care să fie accesate fonduri europene.

“Reabilitare ambientală, piesagistică şi a infrastructurii recreative a ansamblului Constantin Poroineanu – Teatrul de vară” este proiectul pentru care municipalitatea caracaleană va realiza în acest an documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, suma fiind prinsă în bugetul local- 157.000 de lei, urmând a fi depus pentru accesarea de fonduri europene. “Intenționăm să modernizăm acest parc, o bijuterie peisagistică, cu fonduri europene. Proiectul va fi depus imediat ce se va deschide o axă potrivită. Proiectul cuprinde tot parcul, inclusiv balta. Deocamdată, este la stadiul de DALI, anul trecut prin noiembrie am reușit să realizăm cartea funciară necesară demarării”, ne-a declarat Octavian Stănescu, viceprimarul municipiului Caracal.

Modernizarea parcului este vizată de primărie de mai mult timp, o piedică pentru realizarea decolmatării și refacerii malurilor lacului în jurul căruia a fost construit Parcul Constantin Poroineanu fiind cele 54 de litigii cu diverşi vecini ai parcului, pentru o suprafaţă de circa 2ha.

11 ani  (1903- 1914) a durat proiectul de asanare a fostului heleşteu al comunei şi împrejurimilor mlăştinoase, rezultând cel mai important obiectiv de arhitectură peisagistică din județul Olt şi unul dintre parcurile naturale cele mai frumoase din România, recunoscut în Europa ca cel de-al treilea parc natural ca dimensiune. Principala problemă întâmpinată atunci de autorităţile caracalene a fost expropierea proprietarilor terenurilor. După 103 ani, decolmatarea şi refacerea malurilor fostului heleşteu Obogeanu unde odinioară se afla moara de apă se loveşte de aceeaşi problemă: a proprietarilor din zonă.

Parcul construit în jurul heleşteului (11 ani  a durat proiectul de asanare, între 1903- 1914, a fostului heleşteu Obogeanu al comunei şi împrejurimilor mlăştinoase), graţie donaţiei făcute de către Constantin Poroineanu, numit iniţial „Parcul de cultură şi odihnă“, apoi purtând numele donatorului, are drept model Cişmigiul bucureştean şi a fost executat după planurile inginerilor peisagişti francezi Enerst Pinard şi Edgar Redont şi s-a putut realiza numai prin asanarea  smâlcurilor şi  canalizarea subterană.

Parcul cuprinde mai multe terase-restaurante pe lac, insulițe, locuri de agrement și teatrul de vară. În acest parc pot fi întâlnite numeraoase specii autohtone de plante și arbori, dar și specii exotice aclimatizate în România. Se întinde pe o suprafaţă de 25,5 ha, din care circa 16 ha reprezintă vegetaţie, diferenţa fiind ocupată de alei şi monumente de artă, stadion de fotbal şi terenuri de handbal, lac de agrement cu o insulă, amenajat pe cursul râului Gologan, grădină zoologică, ştrand şi alte dotări edilitare.

O adevărată axă a parcului este Aleea plopilor, lungă de 1200 de metri, realizată în anul 1913, sub arborii seculari făcând plimbări  la ceas de seară chiar marele poet George Coşbuc, alături de prietenul său poet Haralamb Lecca.