Cum a încercat un oltean să vândă comoara dacilor la amanet. Nu s-a mulțumit cu 100 milioane vechi

528

Pe numele olteanului care a găsit în pământ o brățară din aur, cu cap de lup și corp de șarpe, ce ar putea face parte din Tezaurul Național, a fost întocmit dosar penal. Se pare că omul, de rea credință, a intuit că e vorba de o brățară dacică, a tăiat-o, testat-o cu acid și a încercat de două ori s-o vândă la amanet, nemulțumit că i s-a dat doar 100 milioane lei vechi pe ea.

Peste Florin Stănciucu din comuna Optași Măgura a dat norocul în urmă cu doi ani: a găsit o brățară confecționată din aur de 24 de K, ce cântărește 108 g, iar la una dintre capete are reprezentat un cap de lup alungit, continuându-se cu un corp de șarpe, însemne specifice dacice. Comoara a fost găsită de către copii, care se jucau cu pământul adus pentru umplutura șanțului atunci când a construit un gard. Nu știe dacă brățara a fost scoasă din pământul din săpătura din curte sau cel adus pentru umplutură de la câmp. Deși omul a declarat că nu a știut până acum că ar deține o comoară și nici că trebuia să anunțe autoritățile, fiind mirat că poliția îl cercetează penal, autoritățile îl contrazic.

Recent, poliția a descins la locuința tânărului de 27 de ani și a ridicat cele două fragmente de brățară. În urma examinării, specialiștii suspectează că aceasta ar putea face parte din Patrimoniul Național Cultural al României și a fost înaintată spre examinare Muzeului Național de Istorie, care urmează să se pronunțe asupra veridicității acesteia. Din primele cercetãri, se pare că este vorba de o brățară dacică, extrem de valoroasă, asemănătoare cu cele găsite la Sarmisegetuza, dar unicã. Autoritățile din Olt s-au angajat să achite toate cheltuielile cu expertizele și vor ca obiectul ce ar putea face parte din Tezaurul Național să rămână la Muzeul Județean Olt și se discută chiar de demararea unor săpături arheologice în zona unde se presupune că a fost găsit.

A încercat să vândă brățara

Deschiderea dosarului penal pe numele tânărului nu este una întâmplătoare și nici exces de zel din partea poliției. Deși acesta nu recunoaște, a știut că a găsit o comoară și chiar a încercat s-o vândă. Potrivit unor surse, bărbatul ar fi cel care a tăiat în două brățara, ar fi testat-o cu acid de baterie să vadă dacă este din aur și a mers prima dată la un amanet din Slatina, unde i s-a oferit suma de 100 milioane lei vechi. Nemulțumit, omul ar fi apelat la un cunoscut, care l-a dus la Pitești să valorifice comoara. Așa au aflat oamenii legii de existența acesteia.

Recompensă… legală

Florin Stănciucu ar fi putut primi despăgubiri uriașe ce ar fi depășit 10.000 de euro dacă ar fi predat autorităților brățara în momentul găsirii ei sau cel mai târziu în 72 de ore. Legea patrimoniului prevede plata unei recompense de până la 30% din valoare dacă decoperitorii obiectelor de patrimoniu sunt de bună credință și le predau autorităților în termen. Dacă bunul găsit este de o valoare excepțională, așa cum se pare că este această brățară, recompensa poate ajunge până la 45% din valoarea de expertiză. În caz contrar, dacă se constată că persoana care a făcut descoperirea nu a fost de bună credință, recompensa nu se acordă. Ba, chiar mai mult, cel care a făcut descoperirea poate răspunde penal dacă are cunoștință de valoarea bunului și a încercat să-l valorifice în interes personal. El poate fi pus la plata unei amenzi penale de câteva zeci de mii de lei sau riscă să ajungă după gratii.

Obiect de tezaur

Brățara dacică descoperită la Optași seamănă izbitor cu cele descoperite la Sarmisegetuza, care fac parte din Tezaurul Național. Ea a fost descoperită într-o zonă în care istoricii susțin că a existat o așezare de daci liberi. Valoarea unei brățări dacice este evaluată la peste 100.000 euro. La Sarmisegetuza, între 1999 și 2001, au fost găsite și valorificate ilegal 24 de brățări dacice din aur de 24 k.

Statul a reușit să recupereze doar cu puțin peste jumătate dintre acestea. Tot acolo au mai fost descoperite și 27 de brățări din argint sau suflate cu argint. Brățările dacice recuperate au fost expertizate atât  în țară, la Institutul de la Măgurele, cât și la Muzeul Luvru și în SUA de dr. Pieter Myers, renumit arheometrist. Potrivit specialiștilor, brățările au fost confecționate din aur ce provine din râurile din zona Devei și din filoane de suprafață. Piesele au fost realizate într-un atelier de lângă Sarmizegetuza. Brățările au fost modelate la rece, din ciocan de lemn, dintr-un lingou de aur de formă rectangulară, iar decorațiunile au fost executate prin perforare și gravare. Dimensiunile mari și cantitatea de material brut folosită dovedesc că meșteșugarii aveau la dispoziție cantități mari de aur.