16 magistrați din Olt împotriva Legilor Justiției lui Toader. Lista celor care se împotrivesc ministrului 

314

1925 de semnatari a adunat în doar două zile Memoriul magistraților români pentru retragerea proiectului de modificare a ”Legilor Justiției”. Printre ei și 16 magistrați care activează la instanțele din Olt.

Ieri  a fost dat publicității un memoriu adresat  ministrului Justiției Tudorel Toader și lui Mihai Tudose, prim-ministrul României, prin care magistrații solicită retragerea proiectului de modificare a Legilor Justiției. 1925 de magistrați din toată țara, judecători și procurori de la tribunale, judecătorii, parchete, DNA, Înalta Curte, curți de apel, etc., au semnat ieri și astăzi memoriul, considerând demersul ministrului Toader un veritabil „experiment judiciar” și solicită retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament).

Memoriul este semnat și de către 16 magistrați din Olt.

LISTA MAGISTRAŢILOR  DIN OLT (JUDECĂTORI ŞI PROCURORI) CARE SUSŢIN MEMORIUL

1. Lucian-Cosmin Manoloiu, judecător, Judecătoria Slatina

2. Doina Zavalași, judecător, Tribunalul Olt

3. Ionuț Călina, procuror, DIICOT Olt

4. Bogdan Cornea, judecător, Judecătoria Balș

5. Georgescu Diana, judecator, Judecătoria Corabia

6. Ştirbu Mirela Mădălina, procuror, PJ Slatina

7. Călin Radu Bogdan, procuror, PJ Slatina

8. Daniel Ciobanu, procuror, PJ Caracal

9. Ciobanu Ionică Daniel procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal

10. Olteanu Simona, judecător Tribunalul Olt

11. Zavoianu Catalin, procuror, PJ Caracal

12. Popescu Cristian, procuror, PJ Caracal

13. Cazacu Diana, procuror, PJ Caracal

14. Cinca Mihaela, judecator, Judecatoria Slatina

15. Ungureanu Cosmin, judecator, Judecatoria Slatina

16. Miu Matei, Judecătoria Caracal

Textul integral al memoriului:

MEMORIU PENTRU RETRAGEREA PROIECTULUI DE MODIFICARE A ”LEGILOR JUSTIȚIEI”

Guvernului României,Domnului dr. Mihai Tudose,Prim-ministru al Guvernului, Domnului prof. univ. dr. Tudorel Toader,Ministrul Justiției

Excelențele Voastre,

La 23 august 2017, într-un document PowerPoint prezentat într-o conferință de presă, Ministrul Justiției a propus un set de modificări pentru ”legile justiției” (Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004), fără studii de impact și fără o prealabilă consultare asupra unor aspecte legislative esențiale, pentru asigurarea transparenței decizionale, în raport cu magistrații (judecători și procurori) și societatea civilă.

Proiectul a fost comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, iar în ședința din 28 septembrie 2017 Plenul a emis un aviz negativ asupra întregului proiect, ținând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete, în care au fost respinse, în proporție covârșitoare, între altele, toate modificările de esență ale proiectului legislativ, privind reorganizarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, modificările privind numirile la vârful justiției (procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ și ai DNA, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestora), modificările propuse privind regimul răspunderii magistraților, modificările sistemului de recrutare a magistraților – limita de vârstă (30 de ani) pentru admitere la Institutul Național al Magistraturii și cerința vechimii în altă profesie juridică de minimum 5 ani, modificările privind examenele de promovare în funcții de execuție, menținerea bugetului instanțelor judecătorești la Ministerul Justiției, precum și înființarea în cadrul PÎCCJ a unei direcții specializate având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.

Astfel, în anul 2017, în condițiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de cooperare și verificare (MCV)[1], tocmai pentru alinierea justiției sale celor ale statelor cu tradiții istorice democratice, nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la reglementări legislative existente anterior anului 1989, prin readucerea justiției sub control politic și lărgirea nepermisă a atribuțiilor ministrului justiției.Toate aceste modificări de esență propuse de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.

Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri.Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a României a apreciat că, prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)”.

Așadar, deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu este, potrivit legii, unul obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României dezvoltând și accentuând în mod deosebit o nouă dimensiune a dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție (”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”), în sensul atașării conținutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului[2]. Prin urmare, inclusiv normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialității față de Legea fundamentală și obligației autorităților publice de a aplica Mecanismul de cooperare și verificare şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru.

Chiar dacă proiectul conține și propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraților ori ale asociațiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecții ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii și prognoze, putând determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.

Prin urmare, având în vedere voința majorității covârșitoare a magistraților, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneți retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiției să inițieze și să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare.

Vă rugăm să primiți, Excelențele Voastre, expresia înaltei noastre considerații,