Șerbănești, comună cu istorie și primar cu vechime

155

Producţiile de grâu obţinute în acest an de fermierii olteni sunt unele record. Cei care au deţinut terenuri cultivate cu grâu în Câmpia Boianului şi au respectat tehnologia se pot lăuda şi cu 10 tone la hectar. Aşa se face că bucuria fermierilor a fost mare la finalul secerişului. La Şerbăneşti, ca în fiecar an, s-a desfăşurat o nouă ediţie a Sărbătorii Secerişului, iniţiată cu opt ani în urmă de primarul Titi Peligrad, unul dintre cei trei edili de şapte stele din judeţ. Cu mic, cu mare, cetăţenii din localitate au fost invitaţi la petrecerea presărată cu multă voie bună, surprize, momente artistice şi recitaluri muzicale de excepţie.

Repere istorice ale unei comune cu renume
Aşezată în Câmpia Boianului, comuna Şerbăneşti este atestată documentar de pe la începutul secolului XIII. Istoricii susţin că, pe la anul 1240, când au năvălit tătarii şi au ajuns prin aceste meleaguri, sătenii au încercat să-i împiedice prin ridicarea unui deal pe locul în care se află satul Buta, care aparţinea acestei comune. Scriptic, prima atestare documentară a localităţii datează din timpul domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) care, printr-un hrisov, închină satul mănăstirii Cutlumuz, de la Muntele Athos. Pe la 1600 se spune că moşia pe care se află astăzi comuna a fost proprietatea lui Radu Şerban (1602-1611). Astfel se explică şi denumirea, pentru mulţi ani, de Şerbăneşti Domneşti. În 1717, în harta anexată la istoria Daciei de Antonio del Chiaro se găseşte şi localitatea Şerbaneşti. Într-o altă hartă de la 1780 ce face referire la Istoria Transalpină a Daciei de Franz Iosif Sulger comuna apare sub forma a două unităţi administrative.

La aşa localitate, aşa primar

În ţară, doar cetăţenii din vreo 20 de localităţi se pot lăuda că au acelaşi edil de la revoluţie. Trei dintre primarii de profesie din România sunt olteni, iar unul dintre ei este Titi Peligrad de la Şerbăneşti. Ce i-a făcut pe oamenii din această comună să-i acorde de fiecare dată încrederea lor, am aflat chiar de la primarul de şapte… mandate.

,,Nu pot spune că oamenii nu ţin cont dacă ai făcut sau nu ceva pentru ca viaţa lor să se îmbunătăţească dar, oricâte străzi le-ai asfalta, oricâtă apă le-ai introduce şi orice le-ai face- canal sau gaze, dacă nu le oferi respect şi înţelegere, degeaba. În decizia de a te vota sau nu contează mai mult să ştii să-i asculţi, să le vorbeşti frumos şi să-i respecţi. Eu cred că i-am determint să-mi fie aproape nu atât prin investițiile făcute, ci prin felul meu de a fi. Cred că pentru locuitori contează mai mult omul din fruntea primăriei decât funcţia şi ceea ce permite ea. În cazul meu, cred că 70% a contat valorile umane şi restul realizări ale primarului”, ne-a dezvăluit Titi Peligrad, secretul care i-a permis să transforme funcţia într-o profesie.

Celor care nu au apucat să-l cunoască pe edilul de la Şerbăneşti le spunem doar că Titi Peligrad se trage din cea mai veche familie din Mărginimea Sibiului. O familie care, de cel puţin 400 de ani, a transmis în toate colţurile ţării, prin membrii ei, bunul simţ şi respectul faţă de semeni, cinstea şi dăruirea. O familie care a dat ţării oameni de seamă ce nu au trecut prin viaţă fără să lase urme. Cel mai vechi membru al Familiei Peligrad, atestată într-un document ce datează de acum patru secole, este judele Nicolae Peligrad, cel care a susţinut, la acea vreme, înfiinţarea şi funcţionarea celei de-a doua şcoli româneaşti din Ardeal. In 1616, acest demers era extrem de curajos dacă este să ţinem cont de climatul politic destul de instabil… Cu toate astea, s-a întâmplat datorită acestui strămoş al peligrazilor din Siliştea Sibiului, satul în care ţăranii aveau acasă biblioteci, după cum susţine P.P. Panaitescu.

O sărbătoare care a devenit tradițională

Sărbătoarea Secerişului este iniţiativa edilului şi acum, după opt ani, susţine, asemeni locuitorilor, că a fost una bună.

,,Mai toate localităţile din jur şi chiar din judeţ aveau o zi a lor şi m-am gîndit să avem şi noi. Cum majoritatea oamenilor de aici se ocupă cu agricultura şi secerişul reprezintă cea mai importantă activitate pentru ei, am ales să se numească Sărbătoarea Secerişului. În această zi, oamenii din comună, scăpaţi de grija secerişului se pot bucura de roadele muncii lor, pot petrece în voie. Nu am gândit-o ca o sărbătoare cu care să ne lăudăm dar, în timp, ea a devenit emblematică pentru comuna noastră. De la an la an am crescut numărul manifestărilor organizate în această zi, am adus solişti de mare valoare care să le cânte şi să-i încânte pe localnici şi, mai nou, ne premiem cetăţenii de elită. Le oferim premii şi diplome celor mai valoroşi elevi ai noştri dar şi cuplurilor care  au aniversat nunta de aur, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de viaţă în doi, şi pot reprezenta un exemplu pentru familiile tinere” a declarant Titi Peligrad, edilul cu care localnicii se mândresc.

Sărbătoare presărată cu dans şi muzică
„Sărbătorii Secerişului” a debutat în acest an la ora 16:00 explicarea de către muzeograful Rada Ilie a ,,drumului pâinii, în viaţa oamenilor. Deloc lipsită de interes a fost şi expoziţia meşteri populari. Şcoala Populară de Arte şi Meserii Slatina a fost cea care a deschis programul artistic pregătit de autorităţile locale. Au cântat, au dansat şi au încântat publicul numeros care a luat parte la sărbătoare membrii ansamblurilor folclorice din Crâmpoia, Şerbăneşti şi al GAL Ghimpeţeni. Premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie a avut loc după ce au fost răsplătiţi cu premii şi diplome patru elevi care au obţinut rezultate de excepţie la Evaluarea Naţională. În partea a doua a programului artistic, pe scenă au urcat membri Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”: Ileana Lăceanu, Vasilica Dinu şi Neta Soare, dar şi soliştii Olguţa Berbec şi Valentin Sanfira.

La mare parte din manifestările ocazionate de sărbătoarea localităţii au luat parte şi şefii administraţiei judeţene, dar şi mare parte dintre parlamentari.

Citiți și:

https://realitateaoltului.ro/2017/07/21/bucuria-productiilor-record-la-serbanesti/