Firimituri pentru sănătatea oltenilor: doar 3% din fondurile alocate pentru dezvoltarea infrastructurii

113

Oltenia este Cenușăreasa sistemului de sănătate românesc, cu spitale insuficient dotate care se limitează doar la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate. Regiunea din care face parte și județul nostru a primit de la minister doar  firimituri, situându-se la coada clasamentului cu doar 3 % din totalul fondurilor, cu mult sub alte regiuni din țară. Statistica se referă la perioada 2011- 2015 și face parte din auditul dat recent publicității de către Curtea de Conturi referitor la performanța privind dezvoltarea infrastructurii în sănătate la nivel naţional, regional și local, raport destinat Parlamentului României, Guvernului României, Ministerului Sănătății și opiniei publice.

 

Ne ducem să ne tratăm la București, Cluj sau Iași, orașe unde sistemul de sănătate beneficiază de aparatură performantă și unități medicale cu o infrastructură bine pusă la punct care permite tratarea pacienților cu diagnostice complicate sau grave. Ne-am săturat deși suntem internați într-un spital să facem zilnic drumuri la farmacie să ne procurăm cu bani din buzunar medicamente și chiar banalele leocoplast, comprese sterile, seringi, ață chirurgicală sau mănuși de unică folosință. Sănătatea oltenilor se află la coada clasamentului finanțării primite de la minister, primind doar firimituri față de alte spitale.

Sinteza raportului de audit întocmit de Curtea de Conturi ca urmare a misiunii de audit al performanței privind dezvoltarea infrastructurii în sănătate la nivel naţional, regional și local arată că “Ministerul Sănătății a alocat în medie pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, aproximativ 95 lei/locuitor, ceea ce înseamnă foarte puțin comparativ cu necesitățile imediate în dotarea infrastructurii în sănătate”. Raportul a analizat perioada  2011-2015, când au fost alocate aproximativ 5.071 mii lei pentru fiecare din cele 375 spitale publice existente.

Dacă regiuni precum București-Ilfov sau Nord-Vest au primit cele mai mari fonduri- 51%, respectiv 12% din totalul fondurilor alocate la nivel național, sudul țării a luat doar firimiturile. “La polul opus se situează regiunea Sud – Vest Oltenia cu fonduri alocate prin transfer din bugetul MS în pondere de numai 3% din totalul fondurilor alocate în perioada 2011-2015. Rezultă astfel că, Ministerul Sănătății a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate în regiunea Sud – Vest Oltenia, aproximativ 1.563 mii lei pentru fiecare din cele 37 spitale publice existente. Astfel, între cele două regiuni s-a constatat existența unei diferențe considerabile care nu poate fi asociată doar numărului de spitale existente, având în vedere faptul că și la nivelul regiunii SV Oltenia funcționează un număr de 37 de spitale cu specialități multiple. În acest context, dotarea spitalelor din această regiune este în continuare deficitară în comparație cu spitalele din regiunea București – Ilfov.”, arată Curtea de Conturi.

Raportul mai arată că în cadrul spitalelor se evidențiază o serie de diferențe în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează în general la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale.

În perioada 2011-2015, la nivel național, densitatea medicilor de familie a fost de 0,5/ 1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/ 1.000 de locuitori în zonele urbane, restul furnizorilor de servicii medicale lipsind din mediul rural.

Majoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie mai puțin de 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).