România sărbătorește ia de doar 5 ani. În ciuda acestui fapt, există, însă, o localitate în țară unde ia s-a sărbătorit pentru prima dată în 1920, la inițiativa principesei Brâncoveanu. Aici fiecare femeie cunoaște tainele cusutului cămeşii tradiţionale cu fir roşu, pe care, timp de un an, în secret, o pregăteşte să fie cea mai frumoasă la hora satului şi la concursul local. Războiul și revoluția au oprit manifestarea, însă 33 de ani ia oltenească a avut propria sărbătoare la Cezieni. Densitatea de ii din localitatea olteană nu are egal în ţară, iar concursul ce se organizează de decenii, singurul de pe plaiurile mioritice, va căpăta de la anul valoare națională.
Reînviată de un inginer
Prima ediţie a sărbătorii de la Cezieni este consemnată în 1920, în a treia zi de Paşte, când principesa Brâncoveanu, stăpâna moşiei şi conacului din localitate, le-a premiat pe creatoarele celor mai frumoase ii, în cadrul unei ceremonii la care au participat toţi localnicii. Al doilea război mondial a întrerupt şirul manifestărilor anuale. Cel care a reînviat acest obicei în 1974 a fost inginerul Tudor Dănacu, de altfel și cel care a înființat prima formație de copii de călușari. A vrut astfel ca locuitorii satului să ducă mai departe o adevărată tradiție a locului, iar cu ocazia premierii celei mai frumoase cămăși populare localnicii să sărbătorească împreună. Așa a ajuns ca Sărbătoarea iei să se confunde la Cezieni cu ziua comunei. Inițiativa acestuia nu a durat prea mult pentru că, asemeni tuturor manifestărilor străine de Scornicești, a fost interzisă. Ea a fost însă reluată de Dănuț Gușatu, edilul actual, în 2001 și de atunci se desfășoară neîntrerupt în fiecare vară.
Sărbătoarea constă în mai multe manifestări. Prima parte a zilei este dedicată specialiștilor și vizează o analiză a iilor cusute în ultimul an. Cea de-a doua este rezervată horei satului în care se prind și toți purtătorii de cămașă tradițională, indiferent de vârstă și sex, cele mai frumoase ii cusute în ultimul an, bluze cu motive tradiționale sau cămăși populare și ii vechi sunt premiate, pentru ca ultima parte a zile să fie rezervată distracției, autoritățile oferind localnicilor, dar și musafirilor, un spectacol folcloric deosebit.
Ce este mai interesant la această sărbătoare unică în țară este expoziția de ii. Practic, întreaga comună devine spațiu expozițional, iar gardurile gospodăriilor prind viață prin transformarea în simeze. Nu există gospodărie care să nu-și etaleze măcar o ie. Multe din creațiile expuse sunt valorificate de creatoare, altele sunt păstrate pentru a fi oferite celor dragi. Există și ii de care proprietarii nu vor să se despartă, indiferent de suma oferită de cei care doresc să le achiziționeze. Ele sunt averea bătrânelor din Cezieni, multe dintre acestea având o vechime impresionantă.
„‹Sărbătoarea Iilor› de la Cezieni este o sărbătoare, pot să spun cu certitudine, unică în România şi cea mai veche, se organizează din perioada interbelică. Încă de atunci, în cadrul horei satului organizată a doua zi de Paşte, fetele tinere se întreceu cu iile pe care le cuseau, iar câştigătoarele concursului primeau drept recompensă grâne, alimente, din partea principesei Brâncoveanu. Până în prezent, pe teritoriul ţării noastre, nu s-a mai organizat o astfel de sărbătoare. În momentul de faţă, Cezieniul este un centru meşteşugăresc în care se lucrează ii. Spre exemplu, la fiecare ediție a sărbătorii avem câteva sute de ii noi. Deci, ne putem da seama de cât de bine este conservat acest meşteşug al cusutului de port popular şi ne putem da seama şi de felul cum generaţia tânără a perceput acest obicei. Din an în an, sunt tot mai multe piese în concurs. Anul acesta, cea mai veche ie premiată în concurs are peste 150 de ani, cusută pe bumbac”, declară Claudia Balaş, etnograf Muzeul Judeţean Olt.
Autoritățile locale sunt mândre de „Sărbătoarea iei” și susțin că vor face tot ce pot pentru ca această tradiție să nu se piardă.
„Sărbătoarea iei este sărbătoarea noastră de suflet. Prin ea ne identificăm noi, ca localitate și tot prin ea ducem mai departe ia ca element de identitate națională. Noi am încercat prin ceea ce facem de zeci de ani la Cezieni să demonstrăm că adevăratul brend de țară nu este frunza sau oaia politicienilor, ci portul popular care a fost purtat cu mândrie de unii dintre cei mai valoroși înaintași ai noștri. Ne bucurăm că, de câțiva ani, autoritățile centrale au început să fie preocupate de promovarea bluzei populare. Sperăm ca la un moment dat să ajungem să ne identificăm ca popor cu ia noastră, care este fantastică!”, ne-a declarat edilul localității, Dănuț Gușatu.
Din păcate, contribuția adusă de micuța localitate olteană în multele decenii de promovare a iei nu este evidențiată nicăieri și de nimeni. Acesta este și motivul pentru care inginerul Dănacu, cel care a dus mai departe inițiativa principesei Brâncoveanu, a ținut să solicite autorităților județene, la ultima ediție a sărbătorii închinate iei, să facă demersuri în a se recunoaște această strădanie. Solicitare care pare să fi dat roade. Iar primul pas în această direcție există promisiunea că va fi făcut anul viitor. Președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, a promis că această sărbătoare va căpăta caracter național.
„CJ Olt va sprijini administrația locală pentru a transforma această sărbătoare într-o manifestare cu caracter național. Vom avea lângă noi și Televiziunea Română și sunt sigur că vom reuși pentru că meritați să aveți o sărbătoare națională pentru ce ați făcut de mulți ani aici pentru promovarea iei ca simbol național, ca brend de țară”, a susținut șeful administrației oltene, Marius Oprescu, la ultima ediție a „Sărbătorii iei” de la Cezieni.
Valoroase prin croi, model și dragostea cusută
Iile de Cezieni sunt printre cele mai frumoase din țară. Valoarea și diferența o face croiala, spun specialiștii. Nici tehnica cusăturii nu este la îndemâna oricui. Cert este că din mâinile dibace ale femeilor din Cezieni ies adevărate opera de artă, a căror valoare este, în realitate, dincolo de prețul solicitat, de neevaluat. Aici femeile cos ii nu doar pentru a contribui cu ceva bani la bugetul familiei, ci și pentru că iubesc cămașa populară de când se știu. Au moștenit această dragoste pentru ie de la bunice sau străbunice odată cu zestrea constând în cămăși populare și transmiterea mai departe a acestui meșteșug extrem de prețios pentru nația română. Ia de Cezieni respectă tehnica de lucru şi cromatica specifice portului popular din Câmpia Boianului, adică sunt pe tonuri de roşu, altiţa amplă şi bogată, cromatica vie, strălucitoare, nu abundă paietele şi mărgelele şi, faţă de iile din alte zone, paleta de culori se încadrează între roşu, alb, auriu şi câteva tonuri de bej şi maro.
Modelele parcă pictate pe ii sunt mai impresionante cu cât numărul nuanțelor de arnici așternut pe pânza de casă, procurată din ce în ce mai greu de către femei, este mai mare.
„La o ie se coase în medie cam două luni. Dacă modelul este mai ușor sau dacă vorbim de o cămașă cu model tradițional, timpul este mai scurt. Dacă ne referim la o ie cu mânecă lungă și un model mai complicat, se lucrează și un an. La această ie, în care modelul este cusut cu zece nuanțe de arnici, iar modelul este unul străvechi, folosit pe vremea principesei Brâncoveanu, am lucrat aproape un an. Ia este făcută cu ani în urmă, când eram mai tânără și nu aveam nevoie de ochelari” ne-a mărturisit Nicoleta Dulgheru. La ultima ediție a „Sărbătorii iei”, femeia care se apropie de 70 de ani a scos la admirat ia de mireasă a străbunicii și costumul străbunicului de ginere. Ambele au o vechime de peste 150 ani.
Femeia ne-a mărturisit că a transmis mai departe, prin copii și nepoate, dragostea pentru portul popular și meșteșugul cusutului iilor.
Iile cusute de femeile din Cezieni au depășit de mult granițele țării. Cele mai multe dintre cămăși ajung în țări precum Italia, Spania, Germania sau Anglia, pe acolo unde tot mai mulți români au decis să-și continue viața. Există însă și multe ii de o valoare inestimabilă care au ajuns în SUA, Canada și chiar Malaezia.
,,Am o fată căsătorită în Germania. An de an îi trimit trei – patru ii. Unele pentru ea, altele pentru nepoțele, dar îi trimit și ii pentru colegele de muncă și prietenii de acolo. Le fac pe comandă, cu modelul și culorile alese. Am o carte cu modele tradiționale și le lucrez după ea”, ne-a mărturisit Nicoleta Dulgheru.
