Elena Udrea și Ioana Băsescu solicită ridicarea controlului judiciar

55

Înalta Curte de Casație și Justiție judecă astăzi contestația depusă de fostul ministru al turismului și de fiica cea mare a fostului președinte, cu privire la controlul judiciar, în dosarul privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009.

La intrarea în sediul instanței, Elena Udrea a declarat că nu înțelege de ce nu i se permite, de doi ani și jumătate, să meargă în străinătate. Ea a refuzat să spună care sunt motivele pentru care vrea să plece din țară.

Pe 24 mai, DNA a dispus trimiterea în judecată a Elenei Udrea, Ioanei Băsescu și a jurnalistului Dan Andronic, în dosarul privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009.

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidențiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte) și spălare a banilor (5 fapte), potrivit DNA.

Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului președinte Traian Băsescu, va fi judecată pentru instigare la delapidare și instigare la spălarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.

Procurorii susțin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

„Legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare. Remiterea foloaselor infracționale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță”, mai spune DNA.