Cezieni, cea mai veche așezare din țară care sărbătorește ia este în Olt. Acum 97 de ani cea mai frumoasă ie era premiată cu grâne și alimente

858

Dacă România sărbătorește ia de doar 5 ani, există o localitate în țară unde ia s-a sărbătorit pentru prima dată în 1920 și unde fiecare femeie cunoaște tainele cusutului cămeşii tradiţionale cu fir roşu, pe care, timp de un an, în secret, o pregăteşte să fie cea mai frumoasă la hora satului şi la concursul local. Războiul și revoluția au oprit manifestarea, însă 43 de ani ia oltenească a avut propria sărbătoare la Cezieni. Densitatea de ii din localitatea olteană nu are egal în ţară, iar concursul ce se organizează de decenii, singurul de pe plaiurile mioritice, va căpăta de la anul valoare națională.

Cămaşa tradiţională cusută la Cezieni cu fir roşu va fi cunoscută în toată țara. Până acum, cunoscută doar la nivel local, unde femeile o poartă cu mândrie o singură zi din an după ce au realizat-o în secret, ia de Cezieni va fi promovată ca o adevărată comoară românească. Nu există loc în țara românească unde tradiția să se împletească atât de bine cu modernismul, trasând și respectând linia de autenticitate, ca la Cezieni, locul unde expoziția celor mai frumoase ii se organizează la fiecare poartă de femeile cu mâini dibace, unde sute de ii sunt admirate. Ia de Cezieni are propria ei zi în Olt din 1920.

„‹Sărbătoarea Iilor› de la Cezieni este o sărbătoare, pot să spun cu certitudine, unică în România şi cea mai veche, se organizează din perioada interbelică. Încă de atuinci, în cadrul horei satului organizată a doua zi de Paşte, fetele tinere se întreceu cu iile pe care le cuseau, iar câştigătoarele concursului primeau drept recompensă grâne, alimente, din partea principesei Brâncoveanu. Până în prezent, pe teritoriul ţării noastre, nu s-a mai organizat o astfel de sărbătoare. În momentul de faţă, Cezieniul este un centru meşteşugăresc în care se lucrează ii. Spre exemplu, la fiecare ediție a sărbătorii avem câteva sute de ii noi. Deci, ne putem da seama de cât de bine este conservat acest meşteşug al cusutului de port popular şi ne putem da seama şi de felul cum generaţia tânără a perceput acest obicei. Din an în an, sunt tot mai multe piese în concurs. Anul acesta, cea mai veche ie premiată în concurs are peste 150 de ani, cusută pe bumbac”, declară Claudia Balaş, etnograf Muzeul Judeţean Olt.

Reînviată de un inginer

Prima ediţie a sărbătorii de la Cezieni este consemnată în 1920, în a treia zi de Paşte, când principesa Brâncoveanu, stăpâna moşiei şi conacului din localitate, i-a premiat pe creatorii celor mai frumoase ii, în cadrul unei ceremonii la care au participat toţi localnicii. Al doilea război mondial a întrerupt şirul manifestărilor anuale. Cel care a reînviat acest obicei în 1974 este inginerul Tudor Dănacu, de altfel și cel care a înființat prima formație de copii de călușari. La 43 de ani de când a făcut ca ia de Cezieni să-și continue povestea, Dănacu se arată nemulțumit că o asemenea manifestare nu a depășit granițele comunei, arătând că la nivel național abia acum se fac eforturi de reînviere a acestui simbol românesc și de promovare a iei ca o mândrie, în timp de localitatea oltenească dedică o zi specială iei de câteva decenii. De anul viitor, sărbătoarea va avea caracter național, dat fiind și interesul mai multor specialiști și iubitori ai portului popular din alte zone ale țării.

Ia de Cezieni respectă tehnica de lucru şi cromatica specifice portului popular din Câmpia Boianului, adică sunt pe tonuri de roşu, altiţa amplă şi bogată, cromatica vie, strălucitoare, nu abundă paietele şi mărgelele şi, faţă de iile din alte zone, paleta de culori se încadrează între roşu, alb, auriu şi câteva tonuri de bej şi maro.