Oltenii purtau mărțișorul ca pe-un talisman, astăzi ca pe-o bijuterie

124

Bărbați sau femei, feciori sau fete, indiferent de sex sau vârstă, oltenii purtau în trecut mărțișorul ca pe-un talisman aducător de noroc, protector de deochi și farmece. Astăzi, doar femeile poartă tradiționalul vestitor al primăverii, de regulă fără șnur și cel mai adesea sub formă de bijuterii.

Mărțișorul este simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi. De Mărțișor, vechiul se reînnoieste, iar tradițiile, obiceiurile și datinile vechi de mii de ani sunt readuse în centrul atenției. Păstrat din timpuri dacice, mărțișorul este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, chiar dacă în timp a suferit schimbări.
În trecut, mărțișorul era format dintr-un fir răsucit alb-negru, pentru ca mai apoi șnurul să fie alb și roșu. Apoi i s-a atașat un ban de argint și oferit de nași, părinți sau bunici. “Era purtat nu numai de către femei, ci și de bărbați, indiferent de vârstă, ca un talisman, ca o amuletă protectoare împotriva deochiului sau farmecelor. Se purta până ce înflorea primul pom, de crengile căruia se agăța.”, spune Claudia Balaș, etnograf Muzeul Județean Olt.
În mod tradițional, Martișorul se prinde în piept sau la mână înainte de răsăritul soarelui. Se spune că persoana care poartă mărtișor mai multe zile consecutiv, în perioada 1- 9 martie, în unele zone pe toată perioada lunii martie, fie până la Florii, fie până la sărbatoarea Sfântului Gheorghe, fie până la zărirea primului copac înflorit, va avea noroc tot timpul anului.
În credința populară, mărțișorul poartă noroc, apără de forțele malefice, previne îmbolnăvirile, ține deoparte deochiul.