Cea mai veche biserică din Slatina revine la forma de acum 130 de ani

741

Cu fonduri europene, Biserica Domnească de la Slatina, construită în urmă cu 375 de ani de vistiernicul domnitorului Matei Basarab, cea mai veche biserică din urbe, va recăpăta strălucirea monumentală de altădată, în urma unei ample lucrări de consolidare și restaurare, proiect menit să înlăture “cârpelile” efectuate de-a lungul vremii, astfel încât arhitectura să se încadreze în cea specifică bisericilor din perioada domnitorului oltean.

Monument istoric, clădirea Bisericii Domnești, cunoscută în municipiu drept Sfânta Treime, va intra în consolidare și reparare, cu fonduri europene. Parohia va depune proiectul spre accesarea unei finanțări nerambursabile prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritara 5 “Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 “Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”.
Construită în formă de navă, ctitorie a vistiernicului lui Matei Basarab, Ghenea Brătășanu, biserica este cea mai veche din municipiu. Documentele istorice menționează că Biserica Domnească a fost zidită în jurul anilor 1641-1645, de Ghenea Brătășanu și soția sa Florica. În anii 1784 și 1886, lăcașul de cult a suferit lucrări de refacere și reparare, pictura din cadrul său datând din anul 1851. Dărâmată de turci în 1771, biserica a fost refăcută din temelii în 1784 fiind reparată radical în 1886, când pierde foarte mult din aspectul original. S-au păstrat din vechea biserică pisania în limba slavonă și un clopot. În cercetarea sa istorică despre boierul Ghenea Țucală Brătășanu, publicată în revista “Memoria Oltului”, profesorul Ion Tâlvănoiu arată că “biserica adăpostește și mormântul acestui boier. Piatra sa de mormânt a avut o inscripție care astăzi este ilizibilă datorită trecerii timpului ori poate mai degrabă răzbunării semenilor care l-au ucis pe Ghinea vistierul și pe Radu Vărzaru armaș urmare a neplății lefurilor”.

Turlă nouă, jos turnul clopotniță

Proiectul a obținut avizul favorabil al Ministerului Culturii- Comisia Națională a Monumentelor Istorice pe 9 august 2016 și se canalizează pe restudierea soluției de închidere/ deschidere pridvor, tencuieli de epocă/ pictură murală și intervenții privind conservarea, restaurarea și consolidarea picturii valoroase, refacerea picturii după îndepărtarea celei nevaloroase și integrarea cromatică.
Episcopia Slatinei și Romanațiului a anunțat intenția de accesare fonduri europene în acest scop pe site, cei interesați putând accesa date despre proiect. Acesta propune: desființarea turlei clopotniță și aducerea cotei pereților exteriori, prin demolare, la cota cornișei bisericii de înainte de 1886; refacerea turlei peste naos astfel încât aceasta să se încadreze în arhitectura specifică bisericilor din perioada lui Matei Basarab; deschiderea pridvorului; înlocuirea șarpantei, învelitoare și refacerea ferestrelor prin aducerea la starea inițială; refacerea pardoselilor din piatră naturală; înlocuirea tâmplăriei și instalațiilor; restaurarea picturii pe baza unei expertize de specialitate, asigurarea cu instalații antiefracție și antiincendiu, dotare cu instalații de sonorizare și iluminat arhitectural. Turla nouă va fi construită pe stâlpi din beton armat.