Oltenii au rezolvat șmecherește problema tichetelor sociale pentru grădinari. Simplu și eficient, acordând drepturi celor care deja frecventează grădinița și cu puține eforturi de a identifica și a aduce spre grădiniță adevăratul grup țintă al programului: acei copii care nu au călcat până acum pragul școlii. Programul „Fiecare copil în grădiniță” a debutat în acest an cu sub un sfert din numărul copiilor eligibili introduși în sistem.
111.396 de copii din familii sărace a estimat Ministerul Muncii că ar trebui sprijiniți să se înscrie la grădiniță și să beneficieze de tichete sociale în valoare de 50 de lei pe lună, distribuite în cadrul programului „Fiecare copil în grădiniță”. Rolul identificării lor și aducerii spre școală revine, deopotrivă, primăriilor și unităților de învățământ. Date care, până acum, au rămas doar pe hârtie, în realitate beneficiari fiind doar cei care oricum veneau la grădiniță și foarte puțini nou-veniți. Septembrie 2016 a adus în bănci la Olt doar 26.050 grădinari care îndeplinesc condițiile de venit pentru a primi tichete, reprezentând 23% din numărul copiilor eligibili. Mult prea puțini, din care doar 17.474 au frecvență regulată. Anul școlar trecut a înregistrat 67.205 de grădinari eligibili, dintre care 52% au avut o frecvență regulată a cursurilor, proporția celor înscriși pe parcursul semestrului II fiind de 3,2% potrivit raportului de implementare realizat de Inspectoratul Școlar Județean Olt.
Deși peste 40.000 de copii de vârstă preșcolară nu merg la grădiniță din cauza sărăciei sau inconștienței părinților, la Olt nu s-a mers pe recrutarea lor, ci au fost bifate realizări „mură-n gură”, în rândul celor care s-au înscris la grădiniță și se încadrează în limitele de venit. Acest fapt este stipulat în raportul IȘJ Olt. „Promovarea programului și recrutarea copiilor s-a realizat mai ales în grădinițe, în rândul copiilor deja înscriși, nefiind realizată și recrutarea în comunitate unde sunt peste 40.000 de copii de vârstă preșcolară care nu pot beneficia de acest progam pentru că nu merg la grădiniță, din următoarele motive: nu sunt locuri disponibile și nu există liste de așteptare care să fundamenteze necesitatea înființării grupelor suplimentare; copiii și/sau parinții nu se adaptează instant la mediul structurat de învățare din grădiniță sau se simt intimidați de lista de cerințe (rechizite, consumabile, materiale de igienă, bani pentru fondul grupei) și preferă să renunțe ; părinții nu înțeleg importanța educației preșcolare sau locuiesc departe și nu au mijloc de transport”, se arată în raport. Autoritățile recunosc și faptul că „fără un plan de acțiune pentru recrutarea, la nivelul fiecărei localități, în vederea înscrierii copiilor din familii defavorizate la grădiniță (recrutare din ușă în ușă, consiliere părinți, simplificare solicitare, suplimentare grupe de preșcolari, identificare soluții locale de atagerea a copiilor și părinților, calibrare infrastructură) programul nu va ajunge la copiii care au cea mai mare nevoie de acest sprijin.”
Probleme cu carul
Programul se confruntă cu numeroase probleme, 40% dintre directori și primari necorelând numărul de copii eligibili cu numărul dosarelor aprobate de primar. Și din partea autorităților locale, dar și din partea instituțiilor de învățământ se înregistrează neajunsuri în aplicarea programului. Dacă profesorii, directorii sau asistenții sociali nu sunt în stare să realizeze prezența lunară a copiilor la grădiniță, primăriile nu distribuie la timp tichetele, sunt localități unde nu există magazine afiliate rețelei emitenților de tichete, iar multe primării condiționează eliberarea adeverințelor de venit, necesare la întocmirea dosarului, de plata amenzilor și impozitelor, situație care contravine legii.