Dan Țolu, de la salvator de suflete, la salvator de vieți

834

Face parte din acel grup al așa-numiților „bântuiți“ de folk, muzica tinerilor hippie cântată și ascultată până nu demult de generația în blugi. Făcea furori pe scenă în grupul Revida, alături de regretatul Visi Ghencea și Serenius Stănescu, a prezentat sute de spectacole și a îndrumat tinere talente venite la Casa Sindicatelor, iar acum, după o mică pauză dedicată carierei de salvator în cadrul ISU Olt și familiei, se gândește să revină pe scenă. Dan Țolu, întemeietorul fundației Eugen Ionescu, cunoscut în Slatina și nu numai drept pompierul care cântă la 6 instrumente, și-a propus să regenereze pentru iubitorii de folk, dar și pentru tinerele generații, corifeul actului artistic, trăirea spusă-n versuri și în cânt ce a dominat decenii – între 1960- 2000.

tolu2

Dan Țoul lucrează din 2007 la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab“ al judeţului Olt la Centrul Operaţional, unde organizează și asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situații de Urgență, monitorizează evoluția opricărei urgențe, gestionează aceste situații şi relaţionează atât cu Bucureştiul, cât şi cu Instituția Prefectului. „Meseria de pompier este una sigură, un serviciu onorant“, spune el. Pompierul Țolu nu este însă cunoscut în urbe ca salvator de vieți, ci mai degrabă drept salvator de suflete, după cum erau denumiți folkiștii. Iar el este un demn continuator al muncii regretatului Adrian Păunescu, iar de multe Crăciunuri un „Șeicaru“ pentru colegii cărora le-a susținut concerte de colinde.
Odată devenit militar, cariera artistică a luat o pauză, doar timpul liber mai fiind dedicat muzicii. „Cele două se împacă foarte bine- ţine de fiecare dintre noi să ştim să armonizăm ceea ce ne propunem. Armonizarea este făcută mai degrabă între familie şi latura artistică, familie şi latura profesională. Cea mai importantă activitate este însă cea de tată, cea mai grea“, mărturisește el.

Instrumentist de excepție, folkist recunoscut

S-a remarcat cântând muzică folk, însă artistul slătinean interpretează orice gen de muzică. Cântă la nu mai puțin de 6 instrumente muzicale: vioară, acordeon, orgă, chitară, pian şi nai, de curând încântând publicul venit să asiste la acțiunile organizate de Ziua Pompierilor cu o interpretare de excepție a Imnului României la nai. „Din copilărie am parcurs mai multe şcoli de muzică, şcoli populare. Am învățat să cânt la acordeon, vioară, nai, orgă, pian şi chitară. Sunt instrumente pe care le-am studiat de-a lungul a mai multor ani. În clasa I am început să studiez vioara la Şcoala de Muzică din Slatina, apoi au urmat celelalte. Simţeam că pot să le studiez pe toate, că pot să cânt orice. Nu mi-a fost greu să învăţ pentru că îmi place să cânt. La nai m-am apucat la 25 de ani“, ne dezvăluie artistul.
Referent cultural timp de 10 ani de zile la Casa de Cultură a Sindicatelor Slatina, perioadă în care a participat la întemeierea Fundaţiei Culturale Eugen Ionescu și a organizat multe evenimente artistice, Dan Țolu a prezentat sute de spectacole, cunoscând mari actori români și artiști renumiți. „Perioada în care l-am avut pe regretatul Visi Ghencea șef și partener de scenă a fost una superbă. A fost un prieten bun, un şef adorabil. Pot spune cu mândrie că am făcut parte din acea generaţie care a adus cultura muzicală la Slatina, în anii ‘93, ’94, perioadă în care am fost şi membru al formaţiei de muzică Revida, alături de Visi Ghencea şi Serenius Stănescu, doi artişti valoroşi“, povesteşte Dan.

dan1
De câțiva ani, a considerat că este bine să ia o pauză pe plan cultural, prioritizând familia şi serviciul, iar acum lucrează la un proiect de revenire. „La acest moment regenerez o parte din piesele cântate în anii liceului, iar în viitorul apropiat voi apărea din nou pe scenă şi voi face o impresie bună prietenilor şi colegilor de generaţie. În primă fază voi merge ca solist individual. Folkul nu este de domeniul trecutului, e o muzică permanentă. Nu cred că o petrecere frumoasă sau o adunare de oameni care au ascultat, nu putem să ne adresăm acum celor care nu au ascultat acest gen de muzică să vină şi s-o guste din plin, dar generaţiile noastre, şi tineret chiar, vin spre muzica folk. Ea nu moare, e actuală. Eu vreau să fiu un element care va face cunoscută această muzică în perioada următoare“, anunță el.

„Încurajați copiii să urce pe scenă!“

„Activitatea culturală a oraşului este una modestă. Toată lumea a aşteptat să se facă o schimbare, dar atâta timp cât schimbarea nu vine din noi, fiecare dintre noi trebuie să coordonăm actul de cultură, degeaba facem teatru, degeaba facem cinematografe, degeaba avem case de cultură dacă nu avem activitate culturală, nu mai promovăm, nu încurajăm copiii să desfăşoare activităţi artistice. S-au diminuat acei copii cu dorinţă nebună de afirmare, care să urce pe o scenă şi să se manifeste. Cel puţin atât înţeleg eu la acest moment şi ce văd, ca persoană care a cântat destul de mulţi ani pe scenele Slatinei. E o activitate modestă, cel puţin din punct de vedere muzical; teatral, putem spune că suntem înt-un echilibru, se simte activitatea Centrului Cultural „Eugen Ionescu“, este de părere artistul.

Dan Țoul este de părere că trebuie depus mai mult efort de către fiecare slătinean pentru ca orașul să aibă o activitate culturală bună, pentru a forma generația artiștilor de mâine. „Pentru resuscitarea acestei activităţi culturale în primul rând trebuie încurajaţi copiii să urce pe scenă, să cunoască şi instrumente muzicale, să-şi facă nişte repertorii frumoase, să caute muzica folk sau de alt gen la origine, iar reuşita este pe termen scurt. Am avut copii care îmi veneau la Casa de Cultură şi în 2 luni urcau pe scenă. Cei care au avut dorinţă să înveţe, au învaţat şi acum cântă în mari orașe. Este foarte important să cunoşti un instrument muzical, te dezvoltă în primul rând ca om. Caracterul ţi-l dă, prin natura faptului că trebuie să te organizezi şi să ai prestaţie frumoasă în fața oamenilor“, explică el.
Revenirea pe scenă a lui Dan Țolu este așteptată de mulți colegi din generația în blugi sau de după. Muzica salvatoare de suflete va ajunge astfel mai bine și la urechile generației cu tabletă.