Vocile de aur de mâine, în concurs la Corabia de Aur

423

La 418 ani de atestare a localităţii, Corabia organizează cea de-a 43-a ediţie a Festivalului Naţional „Corabia de Aur“, devenit unul de referinţă în domeniu şi o rampă de lansare pentru numeroşi artişti de muzică uşoară şi populară. Timp de patru zile, Oraşul Teilor va sărbători, tinerele talente din toată ţara fiind jurizate de specialişti, printre care compozitorul Titus Andrei şi doctorul în muzicologie şi etnomuzicolog Elise Stan.

26 de concurenţi, cu preponderenţă din judeţele Olteniei, sunt pregătiţi să urce anul acesta pe scena Festivalului Naţional Corabia de Aur, devenit în cei 42 de ani de organizare neîntreruptă, timp în care a beneficiat de prezenţa în juriu a mai multor specialişti din domeniu fapt ce i-a dat greutate, unul dintre concursurile de referinţă pe plan naţional. Ediţia a XLIII-a, organizată în perioada 22-25 septembrie îi are în juriu pe Titus Andrei şi Elise Stan şi este organizată pe două secţiuni- muzică uşoară şi muzică populară. Festivalul debutează pe 22 septembrie cu preselecţia celor 11 concurenţi înscrişi la secţiunea muzică uşoară şi 15 la cea populară, concursul fiind organizat pe 23 şi 24 septembrie, pe platoul din faţa primăriei.

Cătălin Crişan şi Elena Cârstea, lansaţi la Corabia

Concursul se adresează tinerilor solişti de muzică populară şi uşoară din toata ţara cu vârsta cuprinsă între 16-30 ani şi are ca scop descoperirea şi valorificarea talentelor muzicale şi interpretative. De altfel, de-a lungul celor peste patru decenii, pe sena Corabiei de Aur au urcat numeroşi artişti renumiţi, în concurs sau în spectacol. Festivalul organizat în oraşul dunărean a constituit o rampă de lansare pentru interpreţi îndrăgiţi acum de muzică populară, atunci doar tineri aflaţi la început de drum: Neta Soare, Steliana Sima, Gheorghe Rotaru, Sofia Baciu, Constantin Măgureanu, Constantin Enceanu, Vasilica Dinu, dar şi cântăreţi de muzică uşoară precum Carmen Rădulescu, Cătălin Crişan, Elena Cârstea sau Mihai Onilă.
Concurenţii de la secţiunea muzică populară, acompaniaţi de orchestra Ansambului Profesionist ,,Doina Oltului”, vor interpreta în concurs două melodii, din care una, obligatoriu, doină sau baladă specifice zonei pe care o reprezintă. Concurenţii de la secţiunea muzică uşoară vor interpreta în concurs două melodii, diferite ca factură, din care cel puţin una să fie din repertoriul românesc. Gala Laureaţilor va avea loc pe 25 septembrie, ora 19.00. Cele mai bune voci vor fi răsplătite şi cu premii în bani, astfel: Trofeul ,, Corabia de Aur “ – 3.000 lei, pentru fiecare sectiune, se vor acorda Premiul I – 2.000 lei, Premiul II – 1.500 lei, Premiul III – 1.000 lei. Indiferent de secţiune, organizatorii vor acorda un premiu special – 500 lei şi Premiul de Popularitate – 500 lei. La secţiunea muzică uşoară se va acorda Premiul special ,, Jean Daşoveanu “ – 500 lei, iar la cea populară Premiul special ,,Gelu Barabancea “ – 500 lei.
Festivalul este organizat de Casa de Cultură a oraşului Corabia cu sprijinul Consiliului Judeţean Olt , Consiliului Local Corabia, Primariei Corabia şi al Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Olt.
În fiecare seară de spectacol, vor fi susţinute recitaluri de artisti profesionişti: Valentin Sanfira şi Lora &Band vineri, Niculina Stoican şi Anna Lesko sâmbătă, Matilda Pascal Cojocăriţa şi Ştefan Cigu duminică, festivitatea de premiere fiind încheiată cu un recital Andra.
Prima ediţie a acestui festival a fost organizată în 1973, la iniţiativa primarului de atunci al Corabiei, Mircea Florea, şi a directorului Casei de Cultură Corabia, Ion Deliu, iniţial având trei secţiuni: muzică uşoară, muzică populară şi folk.

418 ani de atestare

Corabia de Aur se desfăşoară în acest an sub egida Zilele oraşului Corabia, aniversând astfel cei 418 ani de atestare documentară a localităţii. Documentul, descoperit în Arhivele Naţionale de către directorul de la Olt Nicolae Bădiţoiu, scris în limba slavonă, aminteşte pe 6 septembrie 1598 de vadul Corabia printre cele 23 de sate dunărene proprietate ale lui Mihai Viteazul. Primele urme ale cătunului Corabia sunt însă din 1330, legenda localităţii spunând că acest cătun a fost construzit de către orierii care coborau iarna de la munte pe malul Dunării, iniţial ca locuinţă temporară, din resturile unei corăbii turceşti.