Fermierii olteni şi culturile ,,la modă”.

1014

Numărul oltenilor care renunţă la cultura mare pentru diverse tipuri de arbuşti, legume panaceu sau plante aromate este în continuă creştere. O parte dintre ei au înfiinţat suprafeţe care aua tras atenţia consătenilor cu ajutorul fondurilor europene, alţii pe banii munciţi în afara ţării sau din economiile de ani buni.

Porumbul dulce, profit aduce

Cultura de porumb zaharat era, până acum câţiva ani, exotică pentru fermierii din ţara noastră. Astăzi, ştiuleţii buni de fiert sau de pus în conservă sunt o sursă de profit sigur pentru  câţiva fermieri din Olt. O parte dintre ei produc porumbul dulce în sistem protejat iar profitul este mulţumitor. Obţinerea ştiuleţilor de porumb pentru fiert nu presupune o investiţie mare şi nu necesită multă muncă, chiar dacă permit obţinerea unui profit mai mare decât din legumicultură. Printre fermierii care au transformat cultivarea porumbului zaharat o trediţie se numără şi Simina Soare din Giuvărăşti.

porumb

La început l-a cultivat pe o suprafaţă mică. Pentru că a adus profit bun, în ciuda investiţiei reduse şi a efortului mai mic depus, suprafaţa a crescut de la an la an. De ceva timp Simina cultivă porumbul zaharat în solar. Astfel reuşeşte să-l scoată pe piaţă mult mai devreme şi să-l valorifice la un preţ mult mai mare, obţinând un profit mulţumitor. Potrivit viceprimarului Daniel Pană, la Giuvărăşti, numărul fermierilor care cultivă în ultimul timp porumb zaharat a crescut constant. În acest an, doar în sistem protejat, acesta a fost cultivat pe 50 ari. Cultura de porumb zaharat prezintă numeroase beneficii. Fermierii care vor să acceseze fonduri europene îl preferă pentru că presupune o investiţie mică, nu necesită multă muncă dar le aduce multe unităţi economice la fel de multe ca şi celelalte legume consecrate. Prrfitul obţinut de pe urma acestei culturi nu este deloc de neglijat, preţul de comercializare fiind destul de mare. El variază între 2,5 lei şi 1 leu, în funcţie de perioada în care este scos la comercializare. Comparativ cu celelalte legume, nevesită un efort mult mai mic pentru un câştig mult mai mare, iar cererea a crescut constant. Porumbul zaharat este din ce în ce mai căutat atât pentru gustul deosebit, extrem de dulceag, dar şi pentru că în ciuda acestuia, nu este contraindicate bolnavilor de diabet.

Roşiile de ciocolată sau castraveţii amari, la mare căutare

Fermierii olteni au diversificat şi soiurile de roţşii şi castraveţi cultivaţi. Au renunţat la roţiile aclimatizate prin Bulgaria, considerate până nu demult cele mai apropiate de cele tradiionale româneşti, în favoarea ,,roşiilor roze”, ,,roşiilor de ciocolată” sau a ,,roşiilor portocală”.

rosii

Fiecare soi are ,,susţinători” proprii. Cele mai căutate sunt roşiile de culoare maro, denumite şi ,,roşiile de ciocolată”. Din cauza concentraţiei de minerale şi antioxidanţi, ele sunt indicate pentru anumite afecţiuni. Există voci care susţin că ele pot conduce la scăderea glicemiei. Acelaşi efect îl are şi ultimul soi de castrave importaţi de fermierii olteni. Indiferent că li se spun ,,insulina verde”, ,,castraveţi buboşi” sau ,, castraveţi amari”, legumele cu formă lunguiaţă, asemeni unei mingii de rugby, şi culoare galben-verzuie, au un gust amar. Consumaţi înainte de masă, goi, în cantităţi echivalente unei felii-două, ele au efectul unei doze de insulină pentru persoanle diabetice.
Vinetele albe au apărut şi ele pe meleaguri oltene de câţiva ani. Mai întâi au fost puse pentru consumul propriu, iar mai apoi şi pentru paţă. Deocamdată suprafeţele cultivate cu acestea sau cu vinetele dungate sunt mici, producţia obţinută defermieri fiind dedicată ,,educării” cumpărătorilor.
Legumele panaceau sunt cultivate de fermierii din cele două bazine legumicole şi au preţuri mult mai mari decât cele standarde. Deşi necesită o investiţie şi o muncă asemănătoare cu cele tradiţionale ele aduc un profit cel puţin dublu.

Panaceu universal de la Urzica

Cătina sau ,,ginsengul românesc” este considerată una dintre cele mai valoroase fructe. Datorită proprietăţilor ei revigorante, conţinutului bogat în vitamine şi acţiunii ei benefice asupra vaselor de sânge, cătina poate înlocui cu brio unele medicamente şi poate învinge bolile. Ea este recomandată în bolile de piele, în combaterea stresului, înlăturarea anemiei, combaterea hepatitei şi ajută la întărirea inimii.

catina
Acest lucru o face tot mai căutată pe piaţă. De aici vine şi interesul fermierilor olteni pentru cultura de cătină. Octavian Bobicu din Urzica a înfiinţat cu doi ani în urmă o cultură de cătină pe 20 ha. Investiţia în valoare de peste 900.000 euro, realizată din fonduri europene, se doreşte a fi una ecologică, aşa că necesită o atenţie deosebită. Cu toate acestea, fermierul nu vrea să se oprească aici. Doreşte să achiziţioneze utilaje pentru recoltarea cătinei şi o cameră frigorifică unde să fie păstrată până la procesare. Nu vrea să vândă fructele de cătină ci să le transforme în sirop (cel mai căutat) sau în suc.
În judeţul Olt mai sunt câţiva fermieri care au înfiinţat culturi de cătină. Au făcut-o însă pe suprafeţe mici din cauza costurilor care nu sunt deloc lipsite de importanţă.

Murele de cultură de la Studina au ajuns în pieţe

Familia Nemoianu a lucrat câţiva ani în afară. Banii strâşi a vrut să-i investească pentru a-şi pune pe picioare o investiţie de viitor. După ce au studiat piaţa, acum doi ani au decis la indicaţile fiului Florin, să înfiinţeze o plantaţie de mure pe un hectar. Mai întâi au plantat butaşii pe 60 de ari, iar în această primăvară pe alţi 40 de are. Investiţia nu a fost una costisitoare, ridicându-se doar la vreo 5.000 de euro, dar a fost multă muncă.

mure2
,,Era aşa de frig când am plantat că toţi oamenii care treceau şi ne vedeau se închinau şi ne spuneau că nu suntem întregi la minte. A fost aşa de greu încât m-am gândit să dau cu ierbicid şi să termin”, ne-a mărturisit Mariana, mama tânărului. ,,Uşor nu este nici la săpat sau la legat, dar nu şi la cules. Acum pot spune că este o delectare”, a susţinut mătuşa lui Florin. Acum, deşi cultura este doar în al doilea an, oamenii culeg din plin mure şi le vând. Cea mai mare cantitate se duce la end-gross, chiar dacă preţul de valorificare este cu 50% mai mic.
,,Preferăm să le dăm la end-gross că fructele sut perisabile şi nu rezistă mai mult de o zi, două”, ne-a explicat tânărul investitor. Familia Nemoianu este multumită de investiţia făcută şi îşi doreşte să-şi extindă cultura. ,,Vrem când veţi veni data viitoare să ne găsiţi cu cultura până la calea ferată, pe patru hectare. Până atunci vrem să ne facem o fântână şi să ne montăm nişte panouri solare pentru că aici nu avem curent electric”, a mai afirmat Mariana Nemoianu. Cultura familiei se află pe drumul naţional ce leagă municipiul Caracal de oraşul Corabia, pep arte stngă, pe raza satului Studiniţa, aşa că atrage atenţia multor trecători.

,,Fructul cosmonauţilor” în mijlocul tarlalelor de porumb

Marcel Diaconu din comuna Brastavăţu se numără şi el printre fermierii olteni care nu s-au temut să renunţe la cultivarea porumbului, florii soarelui sau a grâului pentru ,,culturile de nişă”. El ne-a recunoscut că a înfiinţat cultura de aronia la iniţiativa ginerelui dar şi că de cultură se ocupă mai mult soţia care este inginer agronom.

aronia
,,Am cumpărat răsadul din Polonia şi tot acolo va ajunge şi producţia.Până acum, noi suntem mulţumiţi pentru că plantele au fost sănătoase şi s-au prins toate, sunt rezistente atât la secetă cât şi în cazul precipitaţiilor abundente. Cu excepţia grindinei, nimic nu ar putea aduce atingere plantelor, nici măcar animalele. Acestea nu se ating de aronia pentru că frunzele conţin mult tanin şi au un gust amar iar animalele fug de ele” ne-a mărturisit Marcel Diaconu. El este încrezător că va obţine, în scurt timp, profit de pe urma culturii cu ,,fructele cosmonautului”. Deocamdată nu şi-a făcut un calcul din care să afle în cât timp îşi amortizează investiţia dar e sigur că va obţine profitul pe care şi-l doresc toţi. Aşa se face că după cultura înfiinţată în urmăcu doi ani, a mai pus aronia. Arbuştii plantaţi acum doi ani, anul acesta aruncă ceva fructe. Când vr ajunge la maturitate ei pot produce circa 10 kg de fructe fiecare. Având în vedere că fructele se vând cu circa 1,4 euro pe kilogram, cultura de aronia se poate dovedi una extrem de profitabilă.
Fructele de Aronia pot fi consumate proaspete, însă fermierul oltean susţine că din ele iese şi un gem foarte gustos, sirop şi chiar vin.
Fructul de aronia conţine una dintre cele mai mari concentraţii de antioxidanţi. El este recunoscut pentru multitudinea de antioxidanţi pe care îi deţine, precum şi pentru vitaminele B1, B2, C, E, P. Vitamina P, de exemplu, are rolul de a fixa vitamina C în organism şi de a reface tonusul vaselor capilare. Studiile au arătat de asemenea că aronia îmbunătăţeşte sistemul imunitar, echilibrează metabolismul şi scade nivelul stresului.

Plantele aromatice sunt şi ele la modă

Costel Culcescu din Brastavăţu şi-a îndreptat atenţia spre plantele aromatice. La iniţiativa copiilor, fermierul-funcţionar la stat, a ales să cultive lavandă pe aproape două hectare. Investiţia a fost mportantă iar muncile au fos făcute, în mare parte, manual. Deşi e mândru de lanul violet care împrăştie mireasma în întreaga localitate, Costel Culcescu este preocupat de valorificarea producţiei care este acum destul de mare şi nu mai poate fi valorificată prin pieţe şi târguri, sub diverse forme manufacturiale. Speră să reuşeasc să facă rost de o distilărie cu ajutorul căreia să extragă uleiul de lavandă din plante. Astfel va reuşi să obţină un profit cât mai bun.

lavanda
,,Până acum producţia a fost mică şi am recoltat-o manual. Am uscat plantele şi le-am valorificat prin diverse locuri în săculeţi sau buchete de lavandă. De acum în colo nnu mai merge aşa”, a susţinut fermierul.