Ștampile și stemă nouă pentru toate instituțiile

286

Primăriile și toate celelalte instituții publice sunt obligate prin lege să reașeze coroana pe capul Acvilei din stema țării. Modificarea va trebui făcută pe toate documentele, steagurile și ștampilele cu stema României. La nivelul Oltului, 43 din cele 112 localități au steme proprii, care rămân neschimbate.

Coroana pe capul acvilei de aur din stema României va reveni în însemnele oficiale. Proiectul de lege care modifică Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului a fost promulgat la începutul acestei săptămâni de către președintele Iohannis, autorităţile publice fiind obligate să facă această modificare în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018, an în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, dată de la care vor trebui schimbate și monedele și bancnotele.
Noua stemă a României cuprinde, potrivit noii legi, scutul mare, pe albastru, ce are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan.
Actuala stemă a României este cea din 1921, creată de heraldistul Jozsef Sebestyen la cererea lui Ferdinand I, fără două dintre elementele de atunci: simbolul Casei de Hohenzollern și coroana de pe acvilă. Coroana regilor României este parte a Tezaurului istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, a fost primită de rege pe 10 mai 1881, când a avut loc ceremonia încoronării lui Carol I și a reginei Elisabeta și a fost făcută de elevi și soldați meseriași ai Arsenalului Armatei din București, din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna în 1877.

Stemele localităților rămân neschimbate

Primăriile vor trebui să modifice pe documentele și steagurile localităților doar stema națională. Cele proprii ale localităților rămân aceleași. La nivelul județului Olt, doar 43 de primării au aprobate prin hotărâre de Guvern propria stemă a localității deși, potrivit unei legi din 2002, obligația elaborării propriilor însemne avea termen limită anul 2011. Elaborarea stemelor se face potrivit normelor stricte ale ştiinţei şi artei heraldice, ținându-se cont de tradițiile locale, aceasta fiind o procedură greoaie și costisitoare. Localitatea trebuie să aibă trei variante de stemă realizate de persoane acreditate de Academia Română, stema să fie aprobată de consiliul local, să ajungă la Comsiia Județeană de heraldică apoi la Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, instituţia care dă avizul favorabil.
Dacă la nivel județean, nici jumătate din localități au stemă, drapel propriu nu are niciuna. Printre elementele alese de olteni să fie reprezentative pentru localitățile lor și alcătuiască stema sunt: turnuri, vaca (Ghimpețeni), miei (Brastavățu), pește (Ianca), cruce, spice de grâu, știuleți de porumb sau floarea soarelui, frunze de stejar sau nuc, măr, căprioara (Vitomirești), foarfeca, moară de apă (Crîmpoia), hidrocentrală (Teslui) sau biserică (Curișoara).

Localități cu stemă proprie, aprobată prin HG:
Slatina, Caracal, Corabia, Drăgănești-Olt, Potcoava, Piatra-Olt, Scornicești, Colonești, Bobicești, Gârcov, Vlădila, Băbiciu, Vișina Nouă, Dobrun, Găneasa, Cungrea, Bârza, Oboga, Fălcoiu, Cezieni, Pleșoiu, Grojdibodu, Bălteni, Izbiceni, Fărcașele, Făgețelu, Corbu, Dobrosloveni, Vitomirești, Tufeni, Ghimpețeni, Curtișoara, Brastavățu, Ianca, Văleni, Vișina, Dobroteasa, Bărăști, Urzica, Drăghiceni, Teslui, Crâmpoia, Verguleasa.